Valorificarea potențialului turistic al județului Bihor

1.LOCALIZARE SI CARACTERIZARE:

Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii ,cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79. În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale.

În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR:

• Piatra Craiului - Oradea - 76 km;

• Oradea - Valea lui Mihai - 66 km;

• Oradea - Ciumeghiu - 49 km.

Ca linii secundare putem nominaliza :

• Cimeghiu - Vaşcău - 101 km;

• Săcueni - Suplacu de Barcău - 47 km.

Pe aceste linii se află: 18 staţii de cale ferată; 27 hălţi de cale ferată, 15 puncte de oprire.

Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor (sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul) si reducerea activitatilor in agricultura.

Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Alesd.

In ceea ce priveste rata somajului, in context european, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere (Potrivit statisticilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, la sfârşitul lunii iulie 2008, rata şomajului la nivelul judeţului a fost de 2,5%,mai mare faţă de cea din luna iulie a anului 2007. Astfel, numărul total de şomeri corespunzător lunii iulie 2008, de peste 7.000 de persoane, a crescut cu 1.514 bihoreni faţă de numărul înregistrat în aceeaşi lună din anul trecut.). Rata saraciei este in descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei, totusi peste 17% din populatie continua sa fie afectata de marginalizarea socio-economica, salariul mediu net in economie fiind de aproximativ 850 RON.

2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguri

Potenţialul turistic ridicat al judeţului Bihor,condiţionat de marea varietate a monumentelor istorice şi arhitectonice,de frumuseţea şi originalitatea peisajului natural,de bogăţia elementelor folclorice şi etnografice,de baza materială adecvată,determină desfaşurarea unui intens trafic turistic de sejur şi de tranzit.

Relieful judetului Bihor este dispus in trepte distincte, ce coboara de la est la vest. Teritoriul judetului se desfasoara intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%.

Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai inalta, cu suprafete de nivelare intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci).

Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, cu altitudini modeste, Intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.