Valorificarea potențialului turistic al Județului Brașov

Valorificarea potentialului turistic al judetului Brasov

1. Localizarea si caracterizarea judetului Brasov

1.1 Scurt istoric

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic - Racos (greu accesibil).

Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman, datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Cumidava este primul nume care desemneaza vechea cetate a Brasovului, acest nume fiind gasit pe o inscriptiie sculptata intr-un bloc piatra in castrul Rasnov, denumire pastrata apoi o data cu contopirea poporului dac cu poporul roman. Tara Barsei a pastrat tot timpul un rol important prin amplasarea strategica sau bogatia resurselor naturale.

Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braso - 1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 - Privilegiul de baza al orasului Brasov, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atat pozitia privilegiata a orasului cat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei puternice influiente comerciale a acelor timpuri.

Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, au facut ca Brasovul sa nu ramina doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc. Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic - legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov.

Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea - exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:

- Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477.

- Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului .

- Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae.

- Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic.

- Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.

In Cetatea Brasovului se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitectura europeana, cum ar fi Renastere sau Baroc , pana la Art Nouveaux, constituind o frumoasa ingemanare cu arhitectura moderna.

Expusi atacului constant, locuitorii imprejurimilor Brasovului au inaltat in sec. XIV-XV cetati, care sa reziste atacurilor straine la Rassnov, Rupea sau Feldioara, iar satele vechi din judet care au fost locuite de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania secolul al XII-lea),pastreaza azi fortificatii din piatra construite in jurul bisericilor, care cuprind refugii pentru locuit sau camari unde comunitatea isi pastra proviziile sau valorile. Cele mai mari fortificatii se gasesc la Prejmer, Homorod, Viscri sau Cata.

Numeroase incendii sau cutremure au afectat orasul Brasov, dar aici s-a constituit un nucleu al existentei romanesti care nu a putut fi distrus nici de catastrofele naturale, nici de numeroasele lupte care s-au dat pe aceste taramuri, Brasovul sfidand trecerea anilor dar a pastrat cele mai vii amintiri sau marturii despre triumful civilizatiei pe pamantul romanesc.

1.2 Asezare geografica

Judeţul Braşov se găseşte în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică şi 25°35’ longitudine estică, la intersecţia drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei.

Se întinde pe o suprafata de 5.363 km2, care reprezintă 2,2 % din teritoriul ţării. Populaţia judeţului numără peste 600.000 de locuitori, din care majoritatea sunt români care convieţuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc.

Judeţul Braşov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş, unităţile de relief având altitudini cuprinse între 400 şi 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice şi zona montană ocupă circa jumătate din teritoriul judeţului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgăraşului şi platoul Hârtibaci.

Municipiul Braşov, reşedinţa judeţului Brasov, situat la o altitudine medie de 625 m, este aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaţilor, având în spate masivele Piatra Mare şi Postăvaru, străjuit din trei părţi de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) şi Dealul Cetăţii.

1.3 Cai de acces

In judetul Brasov reteaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.

Sosele internationale :

• E60 - Brest - Nantes – Orléans - Basel - Viena - Budapesta - Oradea – Cluj Napoca - Brasov - Bucuresti – Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China;

• E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac – Arad - Deva – Sebes - Sibiu – Făgăras - Brasov;

Drumuri nationale:

• DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Făgăras - Brasov – Bucuresti;

• DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiesti - Buftea – Bucuresti;

• DN1J - Șercaia - Comăna de Jos – Hoghiz;

• DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău – Buzău;

• DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onesti – Bacău;

• DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung – Pitesti;

• DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Rasnov - Șinca - Șercaia;

Reteaua cailor feroviare

Reteaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc sase ramificatii:

• Tronsonul Brașov - Predeal - Bucuresti

• Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni

• Tronsonul Brașov - Rupea - Sighisoara - Teius

• Tronsonul Brașov - Făgăras - Sibiu - Vintu de Jos

• Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului

• Tronsonul Brașov – Zărnesti

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala

1.4.1 Date generale

Populatia este asezată în 4 municipii: Brasov, Făgăras, Săcele si Codlea, 5 orase (Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria, Zărnesti) si 43 comune cu 150 sate.

Numărul total al populatiei este de 628.643 locuitori dintre care barbatii reprezintă 307.151 si femeile 321.492.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizati pe grupe de vârstă locuitorii judetului Brasov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani si peste 15,6%.