Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Caras-Severin

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Caras-Severin.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

1. Localizarea si caracterizarea zonei pagina 3
2. Prezentarea si evaluarea potentialului turistic pagina 3
3. Componenta naturala pagina 3-4
4. Componenta antropica pagina 4-5
5. Oferta de servicii pagina 5-6
6. Previziunea evolutiei viitoare pagina 7
7. Propuneri si solutii pagina 7-8
8. Bibliografie pagina 9

Extras din document

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, Judetul Caras-Severin are suprafata de 8514 kmp, fiind al treilea judet din tara ca marime. Relieful sau variat este dominat de munti (64,4% din suprafata). Caras-Severinul este al doi-lea judet al Romaniei prin bogatia fondului forestier, practic fiecarui locuitor ii revine un hectar de padure.

Limitele judetului, in cea mai mare parte conventionale, il despart de vecinii sai care sunt: la sud si sud-vest Iugoslavia, nord-vest judetul Timis, nord-est judetul Hunedoara, la est judetul Gorj, iar la sud-vest judetul Mehedinti.

Populatia judetului atinge 376.347 locuitori, majoritatea apartinand localitatilor urbane (56,4%). Predomina populatia romaneasca (86,56%), dar in Caras-Severin traiesc reprezentanti a peste 30 de etnii, ca intr-o adevarata mica europa. Judetul Caras-Severin are doua municipii: Resita, resedinta judetului si Caransebes, 6 orase: Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova-Noua, Oravita, Otelu-Rosu si 69 comune cu 288 sate.

Economia este industrial-agrara, traditiile cele mai importante si cunoscute peste granitele tarii apartinand industriei miniere, siderurgiei, constructiilor de masini, exploatarii lemnului, dar nu mai putin agriculturii si turismului.

Principalele cai de acces sunt reprezentate prin Aeroportul Caransebes si Drumul European E70. Alte legaturi, cu si dintre localitatile judetului se fac fie auto fie feroviar. Un alt mod utilizat de transport este cel feroviar - atat pentru persoane cat si pentru marfa. Transportul auta este asigurat de 4 firme: Auto Nero S.A. in Oravita, Birzava S.A. - Bocsa - Bistra S.A. Mehadia si Transmontana S.A. in Resita.

Doua firme din Resita asigura care de expeditii: S.C. Niador Trans S.A. si Topa Transped Int.

2. Prezentarea si evaluarea potentialului turistic

Juetul Caras Severin este o zona foarte apreciata, oferind conditii optime pentru odihna si sporturi de iarna. Cuprinde masivele Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, precum si Culoarele Timis si Bistra. Functia turistica este destul de complexa, fiind reprezentata prin: turismul montan (drumetie, cunoastere, alpinism); sporturi de iarna (Muntele Mic); odihna si recreere (in toti muntii si indeosebi pe Bistra Marului, cu lacul si Complexul Scorillo); vanatoare si pescuit sportiv; turism itinerant cu valente culturale; agroturism (satul Marga). Aceasta zona este accesibila de pe E70 cu telescaunul (Muntele Mic), din culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Muntii Godeanu).

2.1. Componenta naturala

Clima este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala variaza in functie de altitudine, inregistrandu-se astfel 10-11 grade Celsius in zona deluroasa si de campie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp in zonele joase la 1400 mm/mp in Muntii Tarcu si Godeanu.

Relieful. Din punct de vedere geografic, in judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte clasice, predominand insa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet de munte. Relieful muntos creste in altitudine de la vest spre est, culminand in Muntii Godeanului, cu inaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au inaltimi cuprinse intre 600 si 1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se intind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restransa a Campiei Timisului. Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste in zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.

Pesterile sunt o alta atractie a judetului Caras-Severin. Pesterile Comarnic (6000 m - una dintre cele mai lungi din tara), Popovat etc., care sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul subteran.

Zonele montane - indeosebi Muntii Semenicului si Muntele Mic - ofera satisfactii turistilor, in toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care zapada persista 5-6 luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica sporturile de iarna si mai ales schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum Crivaia, Trei Ape, satele turistice Garana si Brebu Nou sunt mult cautate de turisti.

Potentialul turistic – zona turistica Valea-Cernei prezinta un interes deosebit prin potentialul turistic si balneoclimatic de care dispune. Zona prezinta un traseu turistic linear de la Baile Herculane, care constituie baza de plecare in lungul vaii raului Cerna. Diferenta mare de nivel de la izvoarele Cernei pana la confluenta cu raul Belonca a imprimat raului un curs rapid care a sapat adanc in masivele stancoase pe care le strabate. Puncte de interes turistic: Sapte Izvoare, Crucea Ghizelei, Izvoarele Cernei si circa 40 de pesteri. Aceasta valoare turistica ar putea creste prin crearea unei baze materiale adecvate, in prezent vizitarea ei fiind dificila.

2.2 Componenta antropica

Traditii si mestesuguri. Desi este o zona in care predomina populatia urbana traditiile inca se mai pastreaza. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se respecta. Astfel in zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana sau Nedeea si Praznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte - de obicei atunci cand este si hramul bisericii. Ruga banateana este o serbare care in trecut se intindea pe durata a trei zile in care se primeau invitati si se iesea „la joc“; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau Pastele. Sarbatoarea se tine si in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost inlocuite cu trupe dance. Praznicul nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in familie celor decedati.

Teatre, galerii de arta si muzee. Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi Mihai Eminescu (primul teatru zidit din S-E Europei) - Oravita, Galerii de Arte - Calem SNC – Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii Seminarului Teologic Ortodox „Caransebes“, Colectia de Arta Veche Bisericeasca – Resita, Colectia de Minerologie estetica a fierului „Constantin Gruescu“, Ocna de Fier, Expozitia arheologica tibiscum – Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei Montanistice Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan – Resita, Muzeul de Etnografie si al Regimentului de Granita - Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii Dunarii - Moldova noua, Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Resita Muzeul Satesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane, Baile Herculane,

Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Caras-Severin.doc