Valorificarea potențialului turistic al județului Cluj

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Asezare geografica:

Judetul Cluj are o suprafata de 6 674 km patrati, reprezentand 2.8% din teritoriul Romaniei si se afla localizat in partea nord-vestica a tarii, intre paralela de 47°28' in nord, 46°24' in sud, respectiv meridianele de 23°38' in vest si 24°13' in est. Este invecinat de judetele: Salaj - NV, Maramures - N, Bistrita-Nasaud - NE, Bihor - V, Mures – SD si Alba – S.

Cai de acces:

Judetul Cluj reprezinta unul dintre cele mai importante noduri de comunicatie din Romania. Caile de acces rutiere constau in 2 447 km de drumuri publice din care 342 km drumuri europene si nationale. Un rol important il au drumurile europene E 60 ( Viena – Budapesta – Oradea - Cluj Napoca – Bucuresti ), E81 ( Berehove - Satu Mare – Zalau – Cluj Napoca – Bucuresti ), E576 ( Cluj-Napoca – Dej ), E58 ( Cluj-Napoca - Dej – Bistrita - Baia Mare - Vatra Dornei ) si drumul national DN1.

In 2004 au inceput lucrarile la o noua autostrada, A3, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua o mare parte din traficul auto desfasurat in estul Uniunii Europene.

Judetul este traversat de 259 km de cale ferata ( 122 km de linie electrificata ), care asigura conexiuni feroviare directe cu toate orasele principale din Romania. Prinicipalele magistrale feroviare sunt Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti. In orasul Cluj-Napoca exista si doua trenuri internationale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona si Ady Endre).

Municipiul Cluj-Napoca dispune de un aeroport international - Someseni care asigura legaturi aeriene prin curse interne si internationale. Aeroportul atinge anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care doua treimi pe cursele internationale.

Nivelul de dezvoltare economico-sociala:

Judetul Cluj face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Vest a Romaniei, alaturi de judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Cluj este impartit in cinci municipii ( Cluj-Napoca – care este si resedinta judetului, Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla ), un oras – Huedin, 74 de comune si 420 de sate.

La 1 iulie 2006, populatia judetului Cluj atingea 689523 de locuitori, dintre care 332 837 persoane de sex masculin si 356 686 de sex feminin. Raportata la suprafata teritoriului, rezulta o densitate de 103.3 loc. /kmp. Numarul persoanelor din mediul urban este de 461 251, iar in mediul rural 228 272 de locuitori. Pentru anul 2002, structura etnica se prezenta astfel: romani - 79.4%, maghiari - 17.4%, rromi - 2.8%.

La sfarsitul anului 2005, din totalul populatiei, 309.4 mii de persoane reprezentau populatia ocupata, dintre care cea mai mare pondere o detine populatia ocupata in sectorul de agricultura, vanatoare si silvicultura. In Hoteluri si restaurante, populatia ocupata este de 5.2 mii de persoane. Numarul mediu al salariatilor a fost de 174.4, dintre care 92.2 muncitori. Rata somajului a scazut in ultimii ani, atingand o valoare de 4.4%, cu un numar efectiv de 14 373 de someri. In ceea ce priveste castigul salarial nominal mediu net lunar, acesta a fost de 784 RON in anul 2005 pe totalul activitatilor economiei nationale, si 446 RON salariul nominal mediu net lunar in Hoteluri si restaurante, cea mai mica valoare in comparatie cu retul activitatilor economice.

Clujul face parte din categoria judetelor cu o economie complexa si diversificata, cu ponderi importante in economia nationala, fiind, din acest punct de vedere, cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul tarii. Economia judetului Cluj a avut si are la baza bogate resurse naturale, pozitia geografica avantajoasa, cu posibilitati facile de comunicatie, rezerve importante de forta de munca de inalta calificare si cu traditie in numeroase domenii, cu importante centre de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica de care dispune.

PIB-ul judetului a fost de 9796.2 milioane RON in anul 2004. In structura activitatilor economice, principalele locuri sunt ocupate de industria prelucratoare si dezvoltarea agriculturii ( 35.8 % din totalul populatiei active ), in cadrul careia un rol important revine zootehniei

In acest context este de relevat si existenta unui bogat si variat potential turistic, cu precadere in zona muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a economiei judetului.

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Din punct de vedere turistic, judetul Cluj este interesant atat pentru turismul urban - in principal municipiul Cluj-Napoca ofera multiple obiective de interes turistic (monumente istorice, muzee etc. ), cat si pentru turismul de tranzit spre Muntii Apuseni, spre care judetul este o poarta de acces, o zona cu un potential turistic deosebit, atat prin frumusetea peisajelor si pitorescul localitatilor montane cat si prin prezenta unor fenomene geologice spectaculoase si a florei rare.

Atractii sau resurse naturale:

- Relieful

Judetul Cluj se afla la contactul a trei unitati naturale reprezentative : Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Relieful este predominat deluros ( 2/3 din suprafata ) si muntos, iar campia lipseste cu desavarsire, acestea fiind suplinita de luncile raurilor Somes si Aries. Altitudinile maxime sunt inregistrate in masivul Vladeasa ( 1842 m ) si in Muntele Mare ( 1826 m ), iar altitudinea minima este de 227 m, la iesirea Somesului din judet.

- Clima

Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Relieful creeaza diferentieri climatice intre regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1.5 °C si 2.5 °C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei inalte, 7-9 °C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest. Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda - Campia Turzii.

- Hidrografia

Reteaua de rauri apartine in mare parte bazinului hidrografic al Somesului (in special al Somesului Mic), Crisul Repede si Ariesul inferior fiind ceilalti colectori. Pe teritoriul judetului sunt:

- iazuri ( Catina, Geaca, Taga, Sucutard );

- lacuri care au luat nastere in vechile exploatari de sare ( Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului );

- lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Somes" ( Gilau 75 ha – Somesul Mic, Tarnita 215 ha si Belis-Fantanele 460 ha, ambele pe Somesul Cald ).

- Flora si fauna

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase ( molidul in amestec cu bradul si cu fagul ). Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.