Valorificarea potențialului turistic al județului Hunedoara

1.LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI

Suprafaţă: 7.063 kmp

Populaţie: 480459 locuitori

Poziţionare

Situat în partea central-vestică a României, judeţul Hunedoara se învecinează cu judeţele Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj la sud, Caraş-Severin şi Timiş la vest. Este traversat de principalele trasee rutiere şi ferate de intrare dinspre Vest în România. Accesul în zonă se face prin mijloace de căi ferate (339 km), drumuri naţionale (375 km), drumuri judeţene şi comunale (1.595 km). De-a lungul Văii Mureşului, pe o distanţă de aproape 100 km, trece Drumul Naţional 7 alături de calea ferată dublă, electrificată, de pe magistrala Bucuresti - Arad, cea mai importantă arteră a judeţului.

Nivel de dezvoltare

Relieful este predominant muntos şi include în întregime Munţii Retezat a căror înălţime depăşeşte 2.500 de metri. Suprafaţa totală a judeţului este de 706.267 ha din care aproape 90.000 ha reprezintă teren arabil. Ca suprafaţă împădurită judeţul ocupă locul 4 la nivel naţional.

Hunedoara are un potenţial ridicat de dezvoltare a turismului. Relieful include zone alpine cu vârfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vară şi de iarnă; în acelaşi timp există şi centre turistice cu tradiţie iar mediul este în mare parte nepoluat. Folclorul şi tradiţiile culinare ale judeţului, numeroasele biserici şi mănăstiri dar şi lacurile de acumulare parţial sau deloc amenajate, staţiunile balneo-climaterice de tradiţie şi rezervaţiile naturale valorificate corespunzător vor putea constitui o importantă sursă de dezvoltare turistică.

În judeţ exista o tradiţie industrială, forţă de muncă calificată dar şi o infrastructură de susţinere a activităţii economice cum ar fi incubatoare de afaceri sau firme de consultanţă. Dincolo de o dezvoltare puternică a sectorului privat în comerţ şi servicii Hunedoara beneficiază de o dezvoltare a sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului dar şi a confecţiilor textile, pielăriei şi încălţămintei.

Turismul judeţului Hunedoara, reprezintă ca şi turismul la nivel naţional, un sector economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor straini, insa acest lucru este ingreunat de concurenta puternica din partea tarilor invecinate (Ungaria, Bulgaria, Croatia) si de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului romanesc.

Renumit prin frumusetea peisajului si bogãtia folcloricã si etnologicã, judetul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judet se aflã, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turisti avizati. Turismul montan, drumetiile si excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile.(www.wikipedia.org)

2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI HUNEDOARA

Relieful judeţului este variat, predominant muntos, cu înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud (Munţii Retezat şi Parâng), la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Şureanu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscã şi Apuseni (Metalici), se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase, se găsesc două depresiuni: cea înaltă, deluroasă a Petroşanilor (pe Valea Jiului), şi cea joasă a Haţegului.

Reţeaua hidrografică a judeţului este vastă şi complexă. Principalul râu care străbate judeţul este Mureşul, care are ca afluenţi importanţi Streiul, Râu Mare şi Cerna. Partea de sud a judeţului este străbătută de apele Jiului de Est şi de Vest, iar partea nordicã, de apele Crişului Alb. O notă specifică în hidrografia judeţului o conferă cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat, cele mai mari din Carpaţii româneşti: Bucura - 10 ha şi 16,5 m adâncime, Tăul Negru, Zănoaga, Slăveiul, Peleaga. Asemenea lacuri glaciare se află şi în Munţii Sebeşului (Iezerul Mare şi Iezerul Mic). Debitele bogate ale râurilor şi panta accentuată în zona muntoasă conferă judeţului un bogat potenţial hidroenergetic. Dintre bazinele de retenţie şi amenajările hidrotehnice cu suprafaţă mare, pot fi amintite amenajarea Râu Mare-Retezat şi Cincis.

Clima judeţului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală ( de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petrosani) şi 9,6°C (Hunedoara). În Lunca Mureşului media anuală a temperaturii este de 10 °C. Maxima absolută a fost înregistrată în 1952 la Deva 39,7°C, minima absolută fiind de -29°C (în 1954 la Petroşani). Intervalul de zile până la îngheţ este cuprins între 180 şi 190 de zile la Deva, fiind mai mic de 90 de zile în sudul judeţului. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1.000-1.200 mm în zonele alpine înalte. Vântul dominant bate dinspre nord-vest.