Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Hunedoara

1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Hunedoara reprezintă spaţiul în care s-au înscris cele mai vechi pagini de istorie ale poporului nostru. În Muntii Oraştiei s-a aflat capitala statului geto-dac condus de Burebista şi Decebal, iar în Ţara Haţegului capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Aici s-au născut marele umanist Nicolae Olahus a cărui carte aparută în 1475 a străbătut toată Europa, voievodul Iancu de Hunedoara al cărui fiu, Matei Corvin, va ajunge cel mai mare rege al Ungariei, Aurel Vlaicu, strălucit inventator şi inginer, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, iluştrii intelectuali Aron, Nicolae şi Ovid Densuşianu, compozitorul Sabin Drăgoi, etc.

Judeţul este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Acesta este situat în partea central-vestică a României, la răspântia celor patru drumuri: al Mureșului și Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), și al Țării Crișurilor (peste culme de munte în valea Crișului Alb) iar vecinii sai sunt : la sud: Gorj; la vest: Caraș Severin, Timiș; la nord-vest: Arad; la nord-est: Alba; la sud-est Vâlcea.

Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce îl traversează este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului. Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani – Filiaşi care asigură legătura între Transilvania şi Oltenia.

Tabel 1.: Evoluţia PIB-ului

Anii PIB

2002 3345.3

2003 4134.3

2004 5205.1

2005 5791.2

2006 6867.1

Sursa: INS, Anuarul statistic Judeţul Hunedoara, 2008

Pentru a analiza nivelul de dezvoltare economico-socială a Hunedoarei, se pornește de la analiza PIB-ului în acest judet. Potrivit Tabelului 1, pe o perioada de 5 ani, mai exact între anii 2002 – 2006, PIB-ul în Hunedoara înregistrează valori din ce în ce mai mari, ceea ce înseamna că acest judet s-a dezvoltat de la an la an, încercând să se adapteze dezvoltării celorlalte judete şi a României de ansamblu.

În anul 2007, populatia totală a judetului număra 474.112 locuitori, dintre care 364610 în zona urbană și 109502 în zona rurală. Aceasta este formată în cea mai mare parte din persoane cu vârsta între 15-59 ani, urmate de cele cu vârsta peste 60 ani, apoi într-un număr inferior, copii între 0-14 ani. Numărul șomerilor în 2007 este de 10087, înregistrând o scădere fată de anul 2006. Rata somajului in 2007 fata de 2006 a crescut cu 0,8 pp avand un nivel de 5,7%, mai mare decat valoarea la nivelul intregii tari.

Câștigul salarial nominal mediu net lunar a înregistrat cele mai mari valori, în anul 2007, în următoarele activităti ale economiei: intermedieri financiare (2122 RON/salariat), industria extractivă (1758 RON/salariat), administratie publică și apărare (1693 RON/salariat) etc.

Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune (2007). Cele 7 municipii sunt: Deva (reşedinţa judeţului), Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petroşani, Vulcan, iar cele 7 orașe: Aninoasa, Călan, Geoagiu, Haţeg, Petrila, Simeria, Uricani.

Din punct de vedere economic, Hunedoara este un judet care a avut mult de suferit fată de alte judete, mai ales din cauza faptului că Revolutia "l-a prins" cu două ramuri economice ce au necesitat restructurări și reforme majore: mineritul și siderurgia.

Judeţul se caracterizează prin existenta, cu preponderentă, a sectorului agricol, la care se evidentiază o excesivă farâmitare a terenurilor, dotări tehnice precare ale producătorilor, precum și lipsa unui management performant și a capitalului necesar pentru restructurare și modernizare.

În economia judeţului, ponderea o deţine industria din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii, industria uşoară, chimie alimentară, artizanat etc. În ceea ce priveşte industria energiei electrice, există trei mari furnizori: S.C. Electrocentrale S.A. Mintia, Sucursala Electrică Paroseni și Hidroelectrica Hateg. La toate acestea se mai adaugă însă și Compania Natională a Huilei Petroșani, care este un furnizor important de huilă energetică. Sucursala Hidrocentrale Hateg exploatează potentialul hidroenergetic al râurilor Râul Mare și Strei. Are în componenta sa 12 hidrocentrale, din care 11 pe Râul Mare și 1 pe Strei și 11 microcentrale răspândite în tot judetul Hunedoara.

Principalele produse ale industriei sunt: cărbune, fonta, oţel, laminate, energie electrică, var, ciment, prefabricate din beton armat, minereu de fier, ţesături mătase, confecţii tricotaje, bere, maşini şi utilaje pentru lucrări miniere.

Activitatea industrială este realizată de către 99 agenţi economici cu capital integral de stat sau majoritar de stat din care 2 sunt regii autonome şi 7176 agenţi economici cu capital privat. Daca se iau în vedere şi unităţile subordonate regiilor, numărul agenţilor economici cu capital de stat se ridică la 51.

2. Prezentarea potenţialului turistic

Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului. Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali, cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). În judetul Hunedoara se găsesc peste 30 de vârfuri muntoase: Retezat 2.484 m deasupra nivelului mării, Peleaga 2.509 m, Păpușa 2.502 m etc.

Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat, marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepţie făcând aşa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare).