Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Hunedoara

I. Localizarea si caracterizarea zonei

Judeţul reprezintă o importanţă deosebită pentru România. Istoricii au căzut de acord că poporul român s-a format în urma cuceririi Daciei de către romani.Este un joc al istoriei faptul ca atât capitala vechii Dacii cât şi capitala provinciei romane Dacia se găsesc pe teritoriul judeţului Hunedoara la o distanţă de doar 100 de km una de cealaltă. Nu este deci greşit să spunem că judeţul Hunedoara este esenţa României moderne,din aceste locuri pornind spre a-şi urma destinul poporul român.

Are o populaţie de 468,318 locuitori , 66,3locuitori / km2Din punct de vedere al naţionalităţii , populaţia are următoarea structură : românii reprezintă: 92,7% din totalul populaţiei (451.555) , 5,2% maghiari (25.330) , 1,4% ţigani , 0,4% germani , 0,3% alte naţionalităţi.Populaţia urbană este de 359,027 persoane , iar cea rurală de 109,295 .

1) Aşezare geografică

Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României şi este traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine estică.

Judeţul este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vîlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V).Totodată este încadrat de judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest.

Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi : Streiul cu Râul Mare şi Cerna, precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Crişului Alb, lacurile de origine glaciară : Bucura, Zănoaga, tăul Porţii, Slăveiul, Gălcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mare.Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului. Primele aşezări omeneşti din ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urma cu zeci de mii de ani.

2) Căi de acces

În judeţ activitatea de transport se desfăşoară pe drumuri naţionale, judeţene, comunale şi pe calea ferată.

Căi rutiere . Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate . Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura între Transilvaniași Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat că ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.936 km din care drumuri naţionale 383 km (20%), drumuri judeţene 587 km (30%) , drumuri comunale 973 km (50%) , densitatea reţelei rutiere fiind de 276 km .

În ceea ce priveşte starea tehnică a reţelei de drumuri situaţia se prezintă în următoarea structură: drumuri modernizate 928 km (48%) , drumuri pietruite 861 km (44%) , drumuri de pământ 147 km (8%) .

Podurile de pe reţeaua drumurilor rutiere însumează 11.845 ml, fiind construite din beton armat, excepţie făcând câteva poduri care se aflăîn curs de modernizare.

Transportul pe calea ferată de pe teritoriul judetului Hunedoara se desfăşoară pe o lungime de 339 km, din care 158 km sunt electrificaţi (46%), asigurând o legatură viabilă cu restul judeţelor.

3) Dezvoltare economico-socială

Clasat pe locul al 9-lea ca suprafaţă(7.063 km2), având o populaţie de circa 470.000 de locuitori (locul al 19- lea), Hunedoara este judeţul cu cel mai ridicat grad de urbanizare din România (77 %).

Pentru caracterizarea nivelului de dezvoltare al judeţului , principalii indicatori care evidenţiază acest lucru sunt : nivelulveniturilor , volumulinvestiţiilor , populaţiaocupată , rata şomajului, PIB .

Numărul agenţilor economici, după forma de proprietate este următoarea: 8 Companii naţionale , 11 Regii autonome , 19 Companii comerciale cu capital de stat , 67 Companii comerciale cu capital majoritar de stat , 81 Companii comerciale cu capital majoritar privat , 13.037 Companii comerciale cu capital integral privat , 2.555 Cooperative , 1.317 Asociaţii familiale şi 17.967 Persoane fizice .

În economia judeţului ponderea o deţine industria din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii, industria uşoară, chimie alimentară, artizanat etc.

Tabel nr. 1 Indicatorii dezvoltării economico-sociale 2008

Indicatori

2008

Populaţia totală (nr pers) Populaţia

ocupată

(nr. pers) Rata

şomajului

(procente)

Nr mediu al salariaților

(nr. pers) Câștig salarial

mediu net

lunar (lei/salariat)

România

21.500.000

8.747.000

4,4

5.046.317

1.309

Hunedoara

468.318 192.800 6,7 128.927 1157

Hoteluri şi restaurante

(Hunedoara )

-----------

3.300

---------

2.645

624

II. Caracterizarea potenţialului turistic

Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural conferăjudeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate in 5 zone principale: Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

Munţii. Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi şi fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat (endocarst şi exocarst), marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepţie făcând aşa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.).. Arealul carstic de pe teritoriul judeţului relevă trăsături interesante (peşteri, avene) la care se adaugă culoare transversale joase, bazine şi mici depresiuni de eroziune .

Izvoarele minerale existente (Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozeş, Băcâia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice .

Depresiunile. Depresiunile intramontane din judeţul Hunedoara (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri .

Lacurile. Lacurile naturale ale judeţului Hunedoara, sunt în marea lor majoritate de origine glaciară, şi se concentrează în Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu şi Parâng, cea mai mare densitate regăsindu-se în Munţii Retezat (peste 80 de lacuri), demne de menţionat fiind lacurile Bucura, Zănoaga, Custuri etc. Recordul de altitudine îl deţine Tăul Mare sau al Custurii (2270 m altitudine) din Munţii Retezat, iar lacul Bucura ocupă întinderea cea mai mare dintre lacurile alpine (peste 10,5 ha) .