Extras din proiect
Scurt istoric al judetului
Teritoriul judetului Hunedoara este un adevărat loc sacru al istoriei românesti. Pe teritoriul judetului s-a aflat capitala statului Dacia, condus de Burebista si Decebal, Cetatea Sarmizegetusa si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, românii stabilindu-si aici capitala provinciei după cucerirea Daciei. Toate vestigiile istorice de pe întreg teritoriul sporesc potentialul turistic al judetului Hunedoara, judet aflat în continuă dezvoltare.
Asezarea geografică
Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V).Este situat în partea central-vestică a României, la răspântia celor patru drumuri: al Muresului si Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), si al Țării Crisurilor (peste culme de munte în valea Crisului Alb). Vecini: la sud-Gorj; la vest-Caras Severin, Timis; la nord-vest-Arad; la nord-est-Alba; la sud-est-Vâlcea.
Căile de acces
Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului. Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura intre Transilvania şi Oltenia.
Nivelul de dezvoltare economico-social
Judetul Hunedoara este situat în vestul României si se întinde pe 7.063 km², suprafată care reprezintă 2,9% din suprafata totala a României.
Anii PIB
2001 2468.5
2002 3345.3
2003 4237.2
2004 5264.9
2005 5851.7
Tab.1 PIB (milioane lei RON preturi curente) Hunedoara 2001-2005
Pentru a analiza nivelul de dezvoltare al Hunedoarei, se porneste de la analiza PIB-ului în acest judet. Potrivit tabelului de mai sus, pe o perioada de 5 ani, mai exact între anii 2001- -2005, PIB-ul în Hunedoara înregistrează valori din ce în ce mai mari, ceea ce înseamna că acest judet s-a dezvoltat de la an la an, încercând să se adapteze dezvoltării celorlalte judete si a României pe ansamblu.
În anul 2007 populatia totală a judetului număra 474.112 locuitori, dintre care 364610 în zona urbană si 109502 în zona rurală.
Câstigul salarial nominal mediu net lunar a înregistrat cele mai mari valori, în anul 2007, în următoarele activităti ale economiei: intermedieri financiare (2122 RON/salariat), industria extractivă (1758 RON/salariat), administratie publică si apărare (1693 RON/salariat) etc.
Sporul natural este negativ, în anul 2007 înregistrând valoarea de -1520 persoane. Populatia judetului Hunedoara este formată în cea mai mare parte din persoane cu vârsta între 15-59 ani, urmate de cele cu vârsta peste 60 ani, apoi într-un număr inferior, copii între 0-14 ani. Numărul somerilor în 2007 este de 10.087, înregistrând o scădere fată de anul 2006.
Hunedoara se caracterizează prin existenta, cu preponderentă, a sectorului agricol, la care se evidentiază o excesivă farâmitare a terenurilor, dotări tehnice precare ale producătorilor, precum si lipsa unui management performant si a capitalului necesar pentru restructurare si modernizare.
Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune (2007). Cele 7 municipii sunt: Deva (reşedinţa judeţului), Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petroşani, Vulcan, iar cele 7 orase : Aninoasa, Călan, Geoagiu, Haţeg, Petrila, Simeria, Uricani.
Din punct de vedere economic, Hunedoara este un judet care a avut mult de suferit fată de alte judete, mai ales din cauza faptului că Revolutia "l-a prins" cu două ramuri economice ce au necesitat restructurări si reforme majore: mineritul si siderurgia.
Judetul Hunedoara este un actor important al pietei de energie si un furnizor la fel de important în ansamblul sistemului energetic national. Există trei mari furnizori de energie electrică în judetul Hunedoara: S.C. Electrocentrale S.A. Mintia, Sucursala Electrică Paroseni si Hidroelectrica Hateg. La toate acestea se mai adaugă însă si Compania Natională a Huilei Petrosani, care este un furnizor important de huilă energetică. Sucursala Hidrocentrale Hateg exploatează potentialul hidroenergetic al râurilor Râul Mare si Strei. Are în componenta sa 12 hidrocentrale, din care 11 pe Râul Mare si 1 pe Strei si 11 microcentrale răspândite în tot judetul Hunedoara.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Hunedoara.doc