Valorificarea potențialului turistic al județului Iași

I. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI IAŞI

Judeţul Iaşi se află situat în regiunea de nord-est a României (47 latitudine nordică şi 27 longitudine estică), se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5.476 km²(547 558ha) (reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării) şi se învecinează la est cu Republica Moldova (Raionul Ungheni-hotar pe Prut), la vest cu judeţul Neamţ, la nord cu judeţul Botoşani, la nord-vest cu judeţul Suceava iar la sud cu judeţul Vaslui.

În ceea ce priveste infrastructura si transportul public, beneficiază de transport public în comun municipiile Iaşi (tramvai,troleibus,autobus) şi Paşcani (autobus).În judeţ există 332km de drum naţional, 471km drumuri comunale modernizate, 711km drumuri comunale pietruite.Conform Institutului Naţional de Statistică, lungimea liniei de transport în anul 2006 a fost de 84km-tramvaie şi de 73km-troleibuze.În oraşul Iaşi se regăseşte Aeroportul Internaţional Iaşi (cel mai important aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), capabil să asigure legăturile aeriene atât cu oraşele Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, cât şi cu exteriorul ţării (Italia, Germania, Moldova). Densitatea reţelei de cale ferată este de 53km/1000km², Iaşiul fiind şi un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos şi ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) iar judeţul este traversat de magistralele feroviare Bucureşti-Suceava şi Bucureşti-Iaşi şi de E58, E583, DN28, DN24 şi DJ282G.

Din punct de vedere economico-social, judeţul Iaşi este caracterizat de o serie de indicatori ce-l transformă într-un important obiectiv comercial şi industrial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.Rata şomajului înregistrată în ultimii 5 ani (2002-2006) indică o tendinţă clară de scădere (9,7%-2002 la 6.5%-2006) iar la nivel naţional, rata şomajului, în aceeaşi perioadă (2002-2006), prezintă acelaşi trend de scădere-de la 8,4% în 2002 la 5,2% în 2006.PIB-ul înregistrat în judeţul Iaşi pe 2004 a fost de 73580,3mld lei faţă de 61283,7mld lei în 2003.Conform datelor furnizate de DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Iaşi, faţă de anul 2006, în 2007 câştigurile salariale au crescut cu 20% iar rata inflaţiei a rămas la un nivel de 4%.Datele indică faptul că salariul mediu brut în luna iulie 2007 a fost de 1303RON, cu 247RON mai mare decât iulie 2006, iar salariile nete au crescut la rândul lor cu 165RON.

Potrivit datelor detinuţe de Prefectura Judeţeană Iaşi, cele mai importante sectoare ce au ponderi importante în ocupare populaţiei sunt:industria alimentară, cea textilă,a construcţiilor, metalurgică şi chimică.Totodată Iaşiul deţine o platformă industrială ce se află pe locul al II-lea ca mărime în ţară.Sectorul bancar şi cel al informaţiei s-au dezvoltat din ce în ce mai mult în ultimii ani, numeroase bănci si companii de software desfăşurându-şi activitatea în cadrul judeţului.Municipiul Iaşi este şi un centru comercial regional important, aici existând două malluri (altele fiind în construcţie), şi mai multe hypermarketuri.

Datele INSSE pe trimestrul IV al anului 2006, referitoare la extinderea şi modernizarea reţelelor de utilităţi publice în cadrul judetului, înregistrau urmatoarele valori:alimentarea cu apă-55,8km, canalizare-4,3km, drumuri comunale şi judeţene-18,6km, energie termică-13,7km, gaze naturale-1,9km.

Ţinând cont de cele precizate mai sus se poate concluziona faptul ca judeţul Iaşi beneficiază de o serie de factori ce favorizeaza dezvoltarea şi extinderea serviciilor de turism în cadrul graniţelor sale:regiunea este una dintre cele mai importante legături de tranzit comercial din estul tarii, fapt ce contribuie la evolutia socio-economică a teritoriului;reţeaua de şosele şi de căi ferate este uşor accesibilă din orice zonă a ţării, inclusiv Marea Neagră iar Aeroportul Internaţional Iaşi adaogă un plus de valoare;din punct de vedere economic şi social judeţul prezintă un caracter evolutiv cu o rată a şomajului în scădere şi un nivel al salariilor medii în crestere;reţelele de utilităţi publice se află într-un proces de modernizare şi extindere iar afacerile din domeniul industriei, bancar şi IT îşi găsesc pe teritoriul judeţului Iaşi un mediu prielnic dezvoltării şi creşterii.Toate aceste elemente aigura o bază stabilă pe care se poate dezvolta un turism de calitate şi în conformitate cu standardele europene.

II . PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI

Relieful judeţului Iaşi este deluros iar partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui (pe care se află situat şi municipiul Iaşi) şi Jijia.Partea de vest (traversată de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor precum şi de Dealul Mare) cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte, având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova.Partea de sud are un relief înalt şi masiv, ocupat de dealurile Podişului Central Moldovenesc cu altitudini de peste 400m şi străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.

Clima judeţului este una temperat-continentală de tranziţie (ierni aspre şi veri călduroase) caracteristică Europei centrale, cu cele patru anotimpuri distincte iar temperatura medie anuală este în jur de 10°C cu precipitaţii medii anuale cuprinse între 500-600mm/m².

Reţeaua hidrografică a judeţului este reprezentată de Prut la est şi Siret la vest.Alte râuri ce străbat teritoriul Iaşului sunt Moldova, Jijia cu afluentul Bahlui (pe care se află situat municipiul Iaşi) şi Bârlad.Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea lor majoritate fiind arificiale, create prin bararea văilor.În ceea ce priveşte apele minerale de pe teritoriul judeţului Iaşi, acestea sunt puternic minerazilate datorită dizolvării sărurilor din sedimente iar pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape sunt valorificate în cadrul complexului balnear Nicolina.

Flora este foarte bogată şi variată, iar relieful local îi impune o etajare altitudinală: zona forestieră în vest şi sud (păduri de fag pure sau în amestec, păduri de gorun şi stejar etc.), zona de silvostepă (în sectoarele joase; carpen, tei, arţar etc.), zona luncilor (iarba câmpului, pir târâtor etc.). În prezent spaţiile forestiere din jurul Iaşilor au o functie recreativă sau utilitară (plantaţii pentru stabilizarea versanţilor). Valoare ştiinţifică şi recreativă au Gradina Botanică şi o serie de rezervaţii naturale (Dealul Repedea, Valea lui David, Galata, etc).

Fauna este alcătuită din căprioare, mistreţi, şopârle, brotăcel, sticlete, graur, pupăză etc.).Judeţul nu dispune de resurse bogate de subsol dar există numeroase cariere de materiale de construcţii (nisip, pietriş, calcar).

Resursele antropice includ o paletă vastă de atracţii turistice istorice şi culturale toate fiind concentrate în cadrul municipiului Iaşi (supranumit şi “Oraşul celor 7 coline”) şi în împrejurimile acestuia.

Câteva din aceste atracţii sunt:Biserica “Trei Ierarhi”, numeroase case memoriale (Casa Memorială “Otilia Cazimir”,Casa Memorială “Mihail Sadoveanu”,Casa Memorială “George Topârceanu”) şi mănăstiri (Mănăstirea Cetăţuia, Golia, Galata), rezervaţii naturale (Dealul Repedea-supranumit şi “străjerul Iaşului” este de fapt una dintre cele şapte coline pe care se întinde târgul ieşilor, rezervaţia de Fânate de pe Valea lui David, Pădurea Uricani, Pădurea Dealul Mare), parcul Copou cu “teiul lui Eminescu” (transformat într-un adevărat simbol vegetal al oraşului, teiul a constituit o sursă nesfârşită de inspirţie pentru marele poet Mihai Eminescu); în grădina Copou se găseşte cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constituţionale cunoscut şi sub numele de “Obeliscul cu lei” construit de Gh. Asachi; Aleea “Junimea”; Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Muzeul Literaturii Române, vestigiile arheologice ale civilizaţiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV-III î.Hr, Teatrul National “Vasile Alecsandri”, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (fondată la 26 octombrie 1860, fiind cea mai veche universitate din Romania) etc.

Totodată când pronunţăm cuvântul “Iaşi”, gândul ne poartă automat la imaginea unor mari personalităţi ale literaturii române, printre care amintim:Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alecsadri etc., scriitori de marcă ce prin cuvintele lor au sintetizat esenţa şi frumuseţea zonei, a tradiţie, a obiceiurilor din inima Moldovei.