Valorificarea potențialului turistic al Județului Neamț

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei, se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc si face parte din categoria unitatilor administrativ - teritoriale cu o suprafata medie, avand 5896 km patrati, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii. Invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, judetul Neamt se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46g 40" si 47g 20" latitudine nordica si 25g 43" si 27g 15" longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m si 169 m.

Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208G ce ajunge la Hanul Ancutei).

Populatia ocupata in judetul Neamt, in anul 2008, a fost de 1248,9 de persoane, in comparatie cu anul 2008, cand s-a inregistrat un numar total de 1262,3 de persoane ocupate.

Veniturile totale lunare pe o gospodarie in anul 2007 au fost de 1544,43 lei, iar in anul 2008 au crescut la 1911,16 lei. In plus, rata somajului in anul 2007 a fost de 5,1% (numarul de someri fiind de 67317 persoane), respectiv de 5,3% in anul 2008 (numarul de someri fiind de 70479).

Avand in vedere datele statistice precizate, putem observa o usoara dezvoltare economico-sociala, dar si o crestere considerabila a numarului de someri.

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1. Resurse naturale

Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza culmile inalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii (muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stanisoarei), cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile (depresiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau) si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2.

Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei sunt dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.

Clima, in ansamblul judeţului, este temperat – continentala, cu particularitaţile specifice parţii de est a ţarii. Este in general blanda, cu veri scurte dar placute şi ierni domoale (temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 C iar minima a fost de -32 C).

Precipitaţiile medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlau-munte 684,9 mm; Ceahlau-sat 612,8 mm) scazand spre est: 614,3 mm in Targu Neamţ, 607,5 mm in Piatra Neamţ şi 503,6 mm in Roman.

Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.

Ape de suprafata - principalul rau este Bistriţa, avand o lungime pe teritoriul judeţului de 118,0 km, urmat de raul Moldova (70,0 km), Cracau (58,0 km), Ozana (54,0 km), Siret (42,1 km), Tarcau, Cuiejdi.

Ape subterane - cele mai bogate panze freatice sunt cuprinse in complexul luncilor si teraselor raurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana. ). In regimul de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%.

Lacuri - se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei.

Resursele de subsol constau in materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii (calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului, Neamtului, ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agarcia, Bicazu Ardelean, Borca, Garcina, Pipirig, Straja, Tarcau, Vanatori Neamt, saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Garcina, Cut, Mastacan, Borlesti, Baltatesti, Tazlau, sare gema la Targu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti, sisturi bituminoase la Tazlau, gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig.