Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Neamț

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica în ansamblul teritorial national si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, facând parte din categoria unitatilor administrativ - teritoriale cu o suprafata medie, având 5896 km patrati, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Geografic, judetul Neamt este situat între 46 grade si 40 minute si 47 grade si 20 minute latitudine nordica si 25 grade si 43 minute si 27 grade si 15 minute longitudine estica.

Prin suprafata, densitatea populatiei, repartizarea formelor de relief, proportionalitatea acestora si înca circa 240 de parametri si indicatori, judetul Neamt este reprezentativ pentru România, fiind, în fond, imaginea acesteia, la scara de 1/ 41 (41 este numarul judetelor tarii).

Judetul Neamt a fost înfiintat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului României si are în componenta sa 81 localitati, dupa cum urmeaza: 2 municipii, Piatra Neamt si Roman, 3 orase: Târgu Neamt, Bicaz si Roznov, un numar de 76 comune si 347 de sate.

Judetul Neamt are ca vecini: la nord judetul Suceava, la vest judetul Harghita, la sud judetul Bacau, iar la est judetele Vaslui si Iasi.

Populatia judetului Neamt numara 554.516 locuitori, dintre care 36,6% locuitori în mediul urban si 63,4% în mediul rural,densitatea medie fiind de 94 loc/kmp.

Evolutia economica a judetului a condus la o scadere treptata a numarului total de someri, de la 36.812 persoane înregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca în 2001, la 11.857 persoane în 2005, rata somajului înregistrând o scadere de la 14,1% în 2001 la 5,6% în 2005. Cu toate acestea, judetul Neamt se situeaza pe primele locuri în privinta ratei somajului. În ceea ce priveste veniturile medii ale populatiei calculate ca un câstig salarial nominal mediu brut lunar, este evidenta o crestere a acestora la nivelul întregii economii, de la 343 RON/salariat în 2001 la 789 RON/salariat în 2005, crestere bazata în general pe o continua tendinta de dezvoltare a calitatii muncii în raport cu cerintele de pe piata.

Ramurile economice preponderente în judet sunt industria chimica, industria metalurgica, industria prelucrarii lemnului, industria usoara, industria materialelor de constructii si industria alimentara, turismul reprezentând un deziderat al dezvoltarii judetului nostru, o prioritate avuta în atentie de catre administratia publica locala.

Caile de acces în judet sunt multiple.

Rutiere: ª DN2 cu origine în jud.Bacau, destinatie jud.Iasi, prin Roman; lungime: 41.913km.

ªDN12 cu origine în jud.Harghita, destinatie Bicaz, prin Bicaz Chei; lungime: 27.747km.

ªDN15B cu origine la Poiana Largului, detinatie jud.Iasi, prin Târgu Neamt; lungime: 60.522km;

ªDN15C cu origine în Piatra Neamt, destinatie jud.Suceava prin Târgu Neamt; lungime: 56.933km;

ªDN15D cu origine în Piatra Neamt, destinatie jud.Vaslui, prin Roman; lungime: 73.097km;

Feroviare: linia 506  Bacau-Bicaz; Bucuresti, Pascani;

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Resurse naturale

Relieful judetului este variat si în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la munti (ce ocupa mai mult de jumatate din suprafata judetului, în vest ), reprezentati de Stânisoara (1531m), Bistrita (1864m), Ceahlau (cu vf. Ocolasul Mare-1907m)-Olimpul Moldovei, Tarcau, Hasmas, compartimentati prin vai longitudinale, la dealurile subcarpatice (Subcarpatii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamtului si Cracau Bistrita), dar si culmile de 900m ale Dealului Plesului, alungite nord-sud, care se pierd în valea larga, cu caracter de culuar al Siretului, dincolo de care apar dealurile Podisului Bârladului.

Formatiunile carstice existente pe raza judetului Neamt sunt în numar de cinci. Pestera Munticelu (Ghiocelu) este situata pe versantul stâng al Vaii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Pestera are 120 de metri lungime si nu este accesibila publicului. Pestera Tosorog este situata în nord-estul Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orasul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibila publicului. Complexul Detunate se afla în masivul Ceahlau, pe teritoriul orasului Bicaz. Pestera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlau, iar Pestera 3 Fântâni se afla în comuna Damuc.

Clima judetului are caracter cotinental, cu variatii mari în functie de treptele de relief, cu vânturi predominante din directia nord-vest si vest, iar pe valea Siretului de la nord si sud.

Reteaua hidrografica

Lungimea totala a râurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km. Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judetului sunt Siret, Moldova si Bistrita. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zapezii între 30-40%.

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, având o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Lacul Izvorul Muntelui-Bicaz, (la 35km de Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, în spatele unui baraj înalt de peste 120m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de circa 35km,  marea de sub Ceahlau, constituie o atractiva zona de agrement. Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot închiria salupe.

Chei, defilee si cascade

Defileul Bistritei aurii-taiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice se linistesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Cheile Bicazului-(la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României.

Cheile Duruitoarea-în Masivul Ceahlau, (la 1021 m altitudine), formata pe Pârâul Rupturii, cu o cadere de 25 m, ce-si anunta prezenta cu mult înainte de a fi vazuta, printr-un vuiet care înfioara.