Valorificarea potențialului turistic al județului Neamț

Judetul Neamt se afla în nord-estul României , la limita dintre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei. Învecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, se încadreaza, din punct de vedere geografic, între 46040' si 47020' latitudine nordica si 25043' si 27015' longitudine estica. Formele de relief au înaltimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca Siretului). Suprafata judetului este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafata României, iar mai bine de 44 de mii de hectare constituie arii naturale protejate si rezervatii naturale.

Cai de acces :

- rutiere: drumul European E85 Bucuresti  Roman  Suceava.

Reteaua de drumuri publice masoara 1.807 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate.

Din totalul drumurilor, 410 km sunt din categoria drumurilor nationale,si 1397 km din categoria drumurilor judetene si comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de 42,7 km la 100 km2 teritoriu.

- feroviare: lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriul judetului este slab dezvoltata, masurand 174 km si fiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz, Bacau - Roman - Pascani si Roman - Buhaiesti (linie secundara).

Din totalul retelei, 44 km reprezinta retea de cale ferata electrificata, iar 27 km este cale ferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printre judetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate (25,9 km la 1000 km2).

În ce priveste dezvoltarea economica, Regiunea de Dezvoltare Nord  Est prezinta doua situatii: pe de o parte sunt orasele, în care sunt dezvoltate afaceri utilizând tehnologii avansate si practici industriale moderne, iar pe de alta parte sunt zonele mai putin dezvoltate, mai ales în mediul rural.

Ramuri economice preponderente: industria chimica, industria metalurgica, industria prelucrarii lemnului, industria usoara, industria materialelor de constructii si industria alimentara.

Referitor la situatia privind modul de alimentare cu apa 33.61% din populatia judetului Neamt au ca sistem de alimentare cu apa , retea centralizata, 65.36% au puturi, fantani si 1.03 alte sisteme de alimentare cu apa , de exemplu izvoarele. Localitatile cu retea de distributie a apei reprezinta 10.68% din totalul localitatilor din judetul Neamt.

Distribuirea gazelor naturale se face in 2.61% din localitatile aflate in judet.

Populatia judetului Neamt în martie 2002 numara 554.516 locuitori, dintre care 36,6% locuitori în mediul urban si 63,4% în mediul rural. Populatia activa a judetului este de 227.106 persoane, din care masculina 126.044 si feminina 101.062, iar cea inactiva 327.410 persoane, din care masculina 146.298 si feminina 181.112. Pensionari in judetul Neamt sunt 132.590 persoane, din care masculin 62.789 si feminin 69.801. Persoane aflate în somaj: 35.656.

Populatia ocupata reprezenta in judetul Neamt in anul 2006, 35.31% din totalul populatiei judetului , fata de 38.84 % cat reprezenta populatia ocupata in Romania . Rata somajului era de 5.6 % in judetul Neamt , fata de 5.9 % din Romania. Castigul salarial mediu net lunar in Romania era in acelasi an de 663 RON/sal fara de 603 RON/sal in judetul Neamt.

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Situat pe vaile unor ape limpezi si repezi (Bistrita, Siretul, Moldova), strajuit de crestele muntilor Bistritei si masivul Ceahlau, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Dispunând de drumuri modernizate, de o retea bogata de hoteluri, hanuri si popasuri turistice, judetul Neamt permite practicarea turismului în conditii optime în tot cursul anului.

2.1 Atractii naturale

Peisajul natural este caracterizat de o compozitie geologica complexa si diferente mari de altitudine în cadrul careia principalul lant muntos scade în altitudine spre partea din est, de la 1.907 m altitudine în Vf. Ocolasul Mare, Ceahlau, în partea partea de vest a judetului, la 180 m altitudine în partea de est a Vaii Siretului. Exista patru unitati fizico-geografice si fiecare dintre ele are caracteristici bine definite: regiunea muntoasa, regiunea sub-carpatica, regiunea de podis si regiunea vailor. Astfel, întregul teritoriu al judetului este asemanator cu un imens amfiteatru natural orientat catre est.

Turistii sunt atrasi de aceste locuri fie datorita minunatelor privelisti si a climei placute, fie datorita vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Cheile Bicazului - monument al naturii si rezervatie naturala - este un alt obiectiv deosebit de pitoresc care se întinde pe o lungime de 10 km si se prezinta sub forma unor pereti înalti de aproximativ 300-400m.

Rezervatii naturale: Parcul national Ceahlau, rezervatiile forestiere Gosmanu, Codrii de arama si Codrii de argint, Rezervatia de zimbri si fauna carpatina, parcurile dendrologice Roznov, Valeni, Grumazesti si Romani, pesterile Munticelu, Tosorog.

In apropierea orasului Targu Neamt, statiunea balneo-climaterica Baltatesti este renumita prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice si bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice si bromurate din statiunea Oglinzi se aseamana prin compozitia lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Atat apele minerale, cat si namolul de aici, au fost apreciate de multi turisti straini pentru calitatile lor curative. .

2.2 Atractii antropice

Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi, statiunea turistica Durau, salba vechilor manastiri - începând cu Neamtul, una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova (1367), cu mormântul lui Petru Musat, însemnat centru de tiparituri; apoi Secu, ctitoria lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase manuscrise, adevarate opere de arta; Agapia, mentionata documentar în 1437 si ajunsa celebra prin picturile din tinerete ale lui Nicolae Grigorescu; Varatecul si celelalte. .

Pe drept cuvânt se poate spune ca, raportat la suprafata, Neamtul este tinutul cu cele mai multe lacasuri de cult din lume (biserici, manastiri, schituri). La acestea se adauga obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creanga, C. Hogas, V. Micle, Al. Vlahuta, M. Sadoveanu) si muzeele de Istorie, de Arta, de Etnografie, de Stiintele Naturii, Memoriale. . Muzeul de Stiintele Naturii PiatraNeamt detine o colectie de pesti fosili unica în lume, dar si exponate rarisime din geologia, flora si fauna muntilor Neamtului (Ceahlaul, îndeosebi). Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt detine cea mai importanta colectie arheologica apartinând culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.H.). . . . Muzeul Memorial "Ion Creanga" Humulesti În casa în care s-a nascut scriitorul Ion Creanga, avem o reprezentare sugestiva a universului descris cu atâta talent în Amintiri din copilarie. Remarcabile sunt atât interiorul casei parintesti, cât si expozitia foto-documentara referitoare la viata si activitatea clasicului literaturii române. . . Curtea Domneasca Piatra Neamt Datorita faptului ca din vechile edificii nu s-au mai pastrat decât putine elemente, este greu de estimat alcatuirea constructiva a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din pivnitele casei domnesti (lânga cladirea Colegiului "Petru Rares", unde de altfel s-a si amenajat un punct muzeal) si fragmente din latura sudica a zidului de incinta.

Cetatea Neamtului Situata în partea de nord-est a judetului Neamt, la o departare de cca. 46 de km de resedinta acestuia si în imediata apropiere a orasului Tg. Neamt, Cetatea Neamt (sau a Neamtului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din România. Aparitia si existenta sa sunt strâns legate de istoria locului, a carei vechime coboara cu mai bine de sapte milenii în negura timpului. Biserici: Biserica Domneasca "Sf. Ioan Botezatorul" a fost ctitorita de Stefan cel Mare si zidita în anii 1497-1498.Biserica Domneasca, BisericaDarmanesti, Biserica Sf. Neculai, Schitul Draga (Cosla), Biserica din Valeni , Schitul Doamna, Biserica din Sarata, Biserica din Vanatori. Alte obiective: Curtea Domneasca, Turnul clopotnita, Casa memoriala Calistrat Hogas, Casa Paharnicului, Sinagoga, Casa Ivascu, Primul gimnaziu, Casa Albu, Casa Hausschild, Casa Mezilului Postei, Spitalul vechi. . Valea Bistritei  manastiri : Manastirea Bistrita , Bisericani, Buhalnita, Durau, Pangarati, Petru Voda, Tarcau ; schituri si biserici: Biserica din Valea Bradului, din Bistricioara, Chiriteni, Poiana Largului, Coroiu, Farcasa, Galu, Grinties, Ceahlau, Palatul Cnejilor.