Valorificarea potențialului turistic al județului Neamț

1.Valorificarea potentialului turistic a judetului Neamt

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei, intre 46° 40’ si 47° 20’ latitudine nordica si 25° 43’ si 27° 15’ latitudine estica. Ocupa o pozitie care se suprapun, in parte, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, limitandu-se la nord cu judetul Suceava, la vest cu judetul Harghita, la sud cu judetul Bacau, iar la est cu judetul Vaslui si Iasi. Se intinde pe o suprafata de 5896 km², ceea ce reprezinta 2,5 % din suprafata totala a tarii.

Lungimea totatla a retelei de drumuri nationale din judetul Neamt este de 407,228 km: DN 2: judetul Bacau – Roman; DN 12C: judetul Harghita – Bicaz Chei; DN 15: judetul Harghita – Poiana Largului – Bicaz – Piatra-Neamt – Roznov; DN 15B: Poiana Largului( DN 15) – Targul Neamt; DN 15C: Piatra-Neamt (DN 15) – Targul Neamt – Brusturi; DN 15D: Piatra-Neamt(DN 15C) – Roman – Gadinti; DN 17B: judetul Suceava – Borca – Poiana Teiului; DN 28: Sabaoani(DN 2) – judetul Iasi.

Consiliul Judetean Neamt are în proprietate si administrare o retea de 44 de drumuri judetene, în lungime totala de 724,648 kilometri, modernizări fiind realizate pe 447,943 kilometri, iar pe restul - de 276,705 kilometri – pietruiri: DJ 155I Tirgu Neamt - Totoiesti - Tupilati - Birgaoani - Faurei - Romani - Silistea . Se urmareste si refacerea DJ 156A, de la limita cu judetul Bacau, pana la Tazlau - Roznov - Dobreni - Manastirea Horatia . Alt drum pentru care se va intocmi studiu de fezabilitate este DJ 157 Horia - Margineni - Piatra Neamt . Ultimul traseu luat în calcul este DJ 158 Buhusi - Moldoveni - Secuieni - DB 2 .

In ceea ce priveste Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, Moldova era anul trecut la un nivel de aproape opt ori mai mic decat media europeana şi de trei ori mai mic decat cea mai dezvoltata regiune, Capitala. In Moldova PIB pe locuitor în anul 2006 a fost de 3.000 de euro, in timp ce în Capitală acesta depasea usor 9000 de euro.

Rata somajului în judetul Neamt era in iulie 2006 de 5,2% fata de 2% cat era în Timis, situandu-ne pe locul 18 pe tara. Salariul net in Neamt a fost de 619 RON in iulie 2006, situandu-ne pe ultimul loc în Regiunea Nord-Est, chiar după Vaslui, si pe locul 39 pe tara, dupa noi situandu-se doar Vrancea si Maramures. Populatia din judetul Neamt avea in iulie 2006 un grad inalt de indatorare de 18%.

Din punctul meu de vedere, un potential turistic bine dezvoltat il are Lacul “Izvorul Muntelui”, un lac de acumulare format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Are o lungime de circa 35 km, fiind supranumit “marea de sub Ceahlau”. Pentru zona “Izvorul-Muntelui” si pentru toate ansamblurile din Targul Neamt, potentialul va cunoatste o crestere semnificativa in urmatoriin 20 de ani datorita constructiei autostrazii Est-Vest Iasi-Targul Mures a carei trecere va fi prin Targul Neamt, Coada Lacului, Reghin, Targul Mures.

O zona atractiva de agrement este si Cheile Bicazului pe care o consider unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul Romaniei.

De asemenea, Masivul Ceahlau , desi are inaltimi moderate, atrage anual mii de turisti. Forma lui, de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape, cheama irezistibil la drumetie.

Astfel, judetul Neamt ramane cunoscut in special prin aceste frumoase zone, insa ar trebui sa fie exploatat si prin obiectivele istorice ( de cultura ), nu numai prin cele naturale.

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1. Resurse naturale

Principalele unitati de relief ale judetului Neamt sunt dispuse in trepte, cu inaltimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m in Varful Ocolasul Mare din muntele Ceahlau si 169 m in lunca Siretului. Muntii sunt preponderenti, ocupand 51 % din suprafata judetului. In asamblu, judetul Neamt prezinta o clima temperat continentala, cu particularitati specifice partii de est a tarii. Maxima absoluta, de 38,6° C ( din august 1952 ), s-a inregistrat la Piatra-Neamt, iar minima de -33,2° C ( din februarie 1954 ) s-a semnalat la Roman. Reteaua hidrografica este compusa din raurile care isi au izvoarele pe acest teritoriu ( dintre care mentionam: Ozana, Cracaul, Tarcaul, Cuiejdiul, Nechitul si Valea Neagra ) detin o pondere mica in volumul general al scurgerii, in raport cu debitul principalelor rauri care brazdeaza teritoriul judetului (Siret, Moldova, Bistrita ). Lacurile sunt in totalitate artificiale executate in scopuri complexe (hidrologice, atenuarea viiturilor, piscicultura, agrement ). Acestea sunt situate de-a lungul raurilor Bistrita, Valea Neagra, Verdele si Romani.

Vegetatia judetului Neamt apartinein cea mai parte etajului forestier ( peste 51 % din suprafata ) si intr-o mica masura silvostepei, care patrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupa padurile amestecate, limita sa superioara ajungand pana la 1500 m in Muntii Tarcau, de unde coboara in regiunea subcarpatica, sub 500 m. O atentie deosibita se acorda protejarii florei si faunei, care constituie adevarate monumente ale naturii. Pasul National Ceahlau, cu o suprafata de 5200 ha, cea mai mare rezervatie naturala din judet, adaposteste numeroase specii rare de plante si animale cum ar fi: floarea de colt, laricele din renumitele “Polite cu crini”, capra neagra, rasul, etc.

Pe Valea Tarcaului se intinde rezervatia forestiera Gosman, un codru cu specii de fag si conifere a caror varsta e cuprinsa intre 135 si 170 de ani. La Braniste, langa Targu Neamt, pe o distanta de 10 km, se pastreaza o padure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Intre localitatile Agapia si Varatec sunt doua rezervatii sugestiv intitulate “codrii de arama” si “padurea de argint” in care predomina gorunul si mesteacanul si a caror denumire se datoreaza lui Eminescu, bun cunoscator al acestor meleaguri. In apropierea Manastirii Neamt se afla la Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda”.

Mare parte dintre renumitele manastiri din Moldova sunt localizate in Neamt, semn al bogatei experiente spirituale a locuitorilor acestor meleaguri. Impresionante prin bogatie si frumustea exponatelor de arta religioase - obiecte de cult, manuscrise, tiparituri, broderii si tesaturi- aceste colectii sunt concentrate in jurul manastirii.

2.2. Resurse antropice

Piatra-Neamt, una dintre cele mai pitoresti ale tarii, supranumita adesea “Perla Moldovei”, este nu numai centrul administrativ al judetului, ci si capitala istorica a unui stravechi tinut romanesc, calitate ce i-o confera vechimea sa bimilenara. Aminitita inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea, printre alte targuri ale Moldovei, este locul unde Stefan cel Mare isi va ridica – in a doua jumatate a veacului urmataor – curte domneasca si biserica, ce constituie si astazi nepretuite podoabe ale orasului, judicios integrate arhitecturii moderne si ambiantei noilor constructii.