Valorificarea potențialului turistic al județului Sibiu

I. Localizarea şi caracterizarea judeţului

Judeţul Sibiu este situat în centrul României, respectiv în sudul Transilvaniei, între 45o28’ - 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ - 24o57’ longitudine estică, având ca vecini judeţele: Mureş la nord şi nord-est, Braşov la est, Argeş şi Vâlcea la sud şi la vest judeţul Alba. Are o suprafaţă totală de 5.432 km2, mai exact 2, 3% din teritoriul ţării. Ca întindere, ocupă locul al 24-lea, acelaşi pe care se situează şi din punct de vedere al populaţiei (421. 724 locuitori la recensământul din martie2002, ceea ce înseamnă o densitate de 78 loc. /km2, ea fiind organizată în 140765 gospodării şi 94 clădiri instituţionale, cu un număr mediu de persoane de 2, 95 ). Este foarte echilibrat din punct de vedere al structurii pe sexe, respectiv 51% faţă de 49% în favoarea celui feminin. Populaţia este într-un procent covârşitor (90, 4%) de naţionalitate română şi preponderent ortodoxă, urmând în ordine cea maghiară, rromă şi germană, respectiv culturile romano-catolic, greco-catolic şi reformat. Judeţul reuneşte două municipii (Sibiu şi Mediaş), nouă oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu), 53 de comune şi 162 de sate . Reşedinţa judeţului este municipiul omonim, Sibiu (cu o populaţie actuală de 154.892 locuitori). Este un important centru industrial, comercial, cultural, turistic, păstrează şi azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei şi artei ce definesc nobleţea şi frumuseţea zonei. Municipiul Sibiu reprezintă unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Judeţul Sibiu a cunoscut o dezvoltare accen¬tuată ca regiune economică în peri¬oada 2002 - 2008. Principalele do¬menii economice care au întâlnit un teren bun de dez¬voltare în Sibiu sunt producţia de com¬ponente pentru industria automo¬bilelor, do¬meniul logisticii şi amba¬la¬jelor, industria alimentară, a confec¬ţiilor textile, co¬merţul şi producţia meşte¬şugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte industria electronică şi tehnologia informatică, relevă un raport al unei instituţii de analiză. Cel mai important impuls pentru dez¬voltarea economică a Sibiului a fost crearea Zonei Industriale Vest, un teren în suprafaţă de 115 hectare situat în vestul oraşului, în apropierea Aeropor¬tului Internaţional Sibiu, şi a drumului european care traversează Sibiul.

Pe lângă o dezvoltare în domeniul industrial, Sibiul a cunoscut un impuls important în privinţa sectorului de retail şi multe nume sonore din do¬me¬niu au deschis puncte de lucru la Sibiu. Doar interesele politicianiste şi ale unui italian aventurier au zădăr¬nicit planul administraţiei Johannis de finalizare a centurii oraşului. Ponderea şomerilor în populaţia sta¬bilă, cu vârste cuprinse între 18 şi 62 de ani, a fost în luna iunie 2008 de 0,6%, adică doar 700 de persoane. În ceea ce priveşte salarizarea, ju¬deţul Sibiu a înregistrat un venit mediu net lunar peste media pe ţară. În luna februarie 2009, venitul mediu net la nivel de judeţ era de 1.370 de lei, în con¬diţiile în care venitul mediu net pe ţară era de 1.358 de lei. Nivelul sa¬lariului mediu net pe judeţ a înre¬gis¬trat astfel o creştere faţă de anul 2008, când pentru Sibiu această valoare s-a situat la nivelul de 1.213 lei.

Tabel 1 : Evoluţia PIB-ului în judeţul Sibiu (2002-2006)

2002 2003 2004 2005 2006

PIB

-mil lei- 3357.0 4121.4 5169.7 6103.1 7637.5

PIB/locuitor

-lei/locuitor- 7920 9727 12206 14453 18050

Sursa : Anuarul statistic al judeţului Sibiu

Din tabelul de mai sus observăm ca PIB-ul judeţului Sibiu a crescut de la an la an ajungând în 2006 la o valoare dubla faţă de cea din 2002 datorită dezvoltării economice constante a judeţului în perioada 2002-2006.

In judeţul Sibiu accesul se poate face prin :

• căi rutiere: D.N.1 Bucureşti-Braşov-Sibiu-Oradea; D.N.7 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Deva-Arad; D.N.14 Sibiu-Mediaş; E 68 Arad-Sibiu-Braşov; E 81 Cluj-Sibiu-Piteşti-Bucureşti.

• căi ferate: Bucureşti-Ploieşti-Brasov-Codlea-Făgăraş-Sibiu; Râmnicu Valcea-Sibiu-Ocna Sibiului-Mediaş. Drumurile publice însumează un total de 1599 km dintre care: drumuri naţionale 257 km; drumuri judeţene şi comunale 1342 km. Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu ajunge la valoarea de 29.4. Sibiul reprezintă un important nod de cale ferată şi dispune de un aeroport internaţional . Aeroportul Internaţional Sibiu este amplasat pe drumul naţional DN1, la o distanţa de 5 km de oraş. Prin acesta se asigură legături directe cu aeroporturile interne din Bucureşti, Tg. Mureş şi Timişoara, precum şi internaţionale cu Germania , Austria, Spania , Grecia , Ucraina , Moldova şi Italia prin curse regulate.

Ca opinie personală privind localizarea şi caracterizarea judeţului aş spune că poziţia centrală este un mare avantaj din punct de vedere turistic fiind accesibil din toate regiunile ţării, iar faptul că este traversat de 2 drumuri europene şi ca dispune de un aeroport internaţional este un alt mare avantaj pentru a putea fi accesibil şi pentru turiştii străini.

II. Potenţialul turistic al judeţului

Relieful Este variat şi coboară în trepte de la sud - Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu de 2.535 m, cu o creastă alpină zimţată sub care se adăpostesc circuri şi văi glaciare, marcate de frumoase cascade), Munţii Cindrelului şi Lotrului (cu suprafeţe plane, uşor vălurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Ştefleşti 2.244 m, cu văi adânci ce contrastează cu culmile înalte), despărţiţi de defileul Oltului, la nord-Podişul Secaşelor şi Hârtibaciului, Podişul Târnavelor (cu altitudini de 600 - 700 m), Depresiunea largă a Sibiului. Clima Este continentală, mai rece decât media pe ţară, cu luna iulie cea mai caldă şi ianuarie cea mai rece, cu precipitaţii neuniforme, cu predominarea vânturilor locale: brizele, Vântul mare, vânturile de vest şi sud-vest.

Cursurile de apă Sunt reprezentate de Olt, cu afluentul său Cibinul (care primeşte Hârtibaciul şi Râul Mare, dar şi Sadu), de Mureş (la nord-vest), de Târnava Mare, dar şi de apele sărate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Bazna, cu efecte terapeutice.

Obiective turistice

Munţi Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca înălţime din ţară, intră pe teritoriul judeţului numai în jumătatea vestică a faţadei lor nordice. Prin întindere, prin masivitatea şi prin măreţia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din România), alcătuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale ţării. Beneficiază de numeroase trasee marcate, de cabane şi de refugii, de şoseaua „Transfăgărăşan“ (la 2.034 m altitudine), ce leagă Transilvania de Muntenia. Aceşti „Alpi ai Transilvaniei“ se caracterizează prin numeroase circuri glaciare şi lacuri alpine situate la mari altitudini şi care dau un farmec deosebit peisajului montan. Munţii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizaţi prin masivitate şi culmi domoale, acoperite cu păşuni. prin vârfurile lor solitare, cu păşuni alpine, văi pitoreşti şi adânci, acoperite cu păduri, prin bogatul fond de vânătoare şi de pescuit, constituie o adevărată încântare pentru cei dornici să-i străbată.