Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Suceava

1. Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului

Situat în Nord - Estul României, între 24°57'-26°40' longitudine estică şi 47°57'31" latitudine nordică, zona în care îşi dau întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului, estului şi nordului continentului european, cu o suprafaţă de 8553,5 kmp, judeţul Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Ţinutul Sucevei înseamnă istorie eroică, tradiţii şi obiceiuri de certă originalitate, monumente şi meşteşuguri de o rară ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste ce atestă, de peste cinci veacuri, vocaţia noastră europeană. Judeţul Suceava este o zonă al cărei loc a fost fixat şi relevat de cei mai străluciţi corifei ai generaţiei de aur din epoca formării şi consolidării României moderne. Bălcescu îl numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogălniceanu - "cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulungul, vechea republică romană, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite şi mai bogate mânăstiri, cu Putna, purtătoarea oaselor lui Ştefan cel Mare".

Pentru savantul Nicolae Iorga această zonă, concentră, ca nici o altă parte de ţară, "toată bogăţia strălucitoare, de artă, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni şi boieri".

La nord se învecinează cu Ucraina, iar la est cu judeţul Botoşani. În partea sudică are ca vecini judeţele Iaşi, Neamţ, Harghita şi Mureţ, iar în cea vestică- judeţele Bistriţa- Năsăud şi Maramureţ.

Ca unităţi de relief mai importante se remarcă regiunea montană, integrată în lanţul Carpaţilor Orientali, Rodna, Rarău şi Giumalău- şi regiunea de podiş care coboară, prin Obcinile împădurite ale Bucovinei spre văile Moldovei, Sucevei şi Siretului.

Armonia şi frumuseţea peisagistică, prin marea varietate şi bogăţie a formelor de relief: munţi, depresiuni intramontane, culuare întinse, dealuri molcome, podişuri, câmpii, văi, terase, lunci, etc., prin diversitatea şi proporţionalitatea reţelei hidrografice, a tipologiei solurilor şi a mozaicului geologic, prin resursele şi bogăţiile naturale, prin tezaurul forestier, prin floră şi faună, judeţul Suceava este el însuşi o excelentă sinteză a dărniciei şi mirificului spaţiu românesc.

Aurul verde, pădurile, ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului, constituindu-se în cel mai întins şi bogat fond forestier al ţării şi ocupând o pondere de peste 7% din întregul potenţial silvic al României. Cele mai răspândite specii sunt molidul, bradul şi fagul. Pădurile găzduiesc o faună bogată, remarcându-se îndeosebi cerbul carpatin, ursul brun, mistreţul şi cocoşul de munte. Judeţul Suceava dispune şi de un valoros şi variat fond cinegetic şi piscicol, precum şi de cele mai remarcabile pajişti din ţară.

Un loc important îl ocupă apele minerale, renumite de multă vreme datorită efectelor lor terapeutice într-o gamă de afecţiuni ale organismului uman. Între acestea se remarcă apele carbogazoase, în Depresiunea Dornelor existând peste 40 de izvoare.

Zona Vatra Dornei este bogată, de asemenea, în ape carbonatate-feruginoase, ceea ce a făcut din localitatea cu acelaşi nume una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute staţiuni balneare din Carpaţii Orientali.

Apele de suprafaţă cuprind o bogată reţea de râuri, dintre care mai importante sunt Moldova, Bistriţa, Siretul şi Suceava. Reţeaua hidrografică a judeţului este completată de lacuri mici, iazuri şi numeroase izvoare.

Judeţul Suceava dispune de importante bogăţii ale solului şi subsolului, cum sunt: întinse suprafeţe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritină, precum şi izvoare de ape minerale care au influenţat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.

Peste 42% din suprafaţa judeţului este reprezentată de terenuri arabile. Acestea sunt cultivate, îndeosebi, cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume şi plante furajere.

Condiţiile pedo-climatice ale judeţului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Această activitate este concentrată, cu deosebire, în bazinul Fălticeni care deţine ponderea ca suprafaţă şi producţie pomicolă.

Satele din zona de munte sunt specializate în creşterea bovinelor pentru lapte şi carne şi a ovinelor.

Majoritatea locuitorilor lucrează şi în exploatări forestiere şi miniere, în unele localităţi ponderea populaţiei active ocupate în industrie depăşeşte celelalte sectoare.

Lungimea totală a drumurilor publice este de peste 2.330 km, acestea asigurând legătura între toate localităţile judeţului, precum şi cu judeţele vecine. Se evidenţiază în mod deosebit drumul european E85- Bucureşti - Bacău - Suceava - Cernăuţi (Ucraina), ce traversează judeţul pe direcţia N-S.

Reţeaua feroviară are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificată.

Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău - Suceava - Vicşani - Moscova.

Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport şi cinci heliporturi prin care se asigură legătura permanentă cu capitala ţării şi cu litoralul Mării Negre -în sezonul estival, precum şi servicii privind aterizarea altor aeronave din ţară şi străinătate.

Având o populaţie de aproape 714 mii locuitori, judeţul Suceava ocupă locul al şaptelea pe ţară la acest indicator. Din total, 458 mii (64% din populaţia judeţului) locuiesc în mediul rural şi 256 mii (36%)în mediul urban.

Datorită întinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezintă peste jumătate din suprafaţa judeţului, densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel relativ redus, respectiv 83 loc/kmp.

Repartiţia populaţiei în cadrul teritoriului judeţului prezintă mari diferenţieri: în unele comune din partea vestică-montană a judeţului, datorită condiţiilor naturale şi tipului tradiţional de economie, densitatea populaţiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, în timp ce în Podişul Sucevei, densitatea depăşeşte 100 şi chiar 150 locuitori/kmp.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Suceava are în componenţă 4 municipii (Suceava, Rădăuţi, Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc), 4 oraşe (Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca) şi 396 sate grupate în 90 comune.

Beneficiind de suportul industriei, oraşele judeţului, atât cele vechi din secolul al XIV-lea, cât şi cele mai noi, secolele XVIII-XX, au avut o evoluţie continuă, dinamică.

Aşezările rurale se disting după răspândirea lor în cele două regiuni naturale -de munte şi de podiş, care le-a imprimat diferenţieri în evoluţie, formă şi structură, funcţie, mărime şi densitate. Pe ansamblul judeţului, populaţia ocupată reprezintă 284.400 persoane, ponderea acesteia pe ramuri de activitate fiind următoarea:

Ramura %

agricultură, piscicultură, silvicultură şi exploatări forestiere 52

industrie 20

construcţii 0,3

transporturi, depozitare, comunicaţii 0,5

comerţ, turism, hoteluri şi restaurante 0,9

domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale 0,4

administraţie publică şi apărare 0,1

alte activităţi 25,3

2. Prezentarea potenţialului turistic

Resursele naturale

Pământ al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscută sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezentă pretutindeni. Loc de naştere a unei vechi civilizaţii, judeţul Suceava este situat în partea nord-estică a României şi ocupă unul dintre primele locuri şi a potenţialului economic, uman şi turistic. Relieful este cu munţi şi dealuri şi cu o densă reţea hidrografică cu ape repezi. Numărul de 100000 de turişti care vizitează anual acest judeţ este explicat prin poziţia sa geografică, la intersecţia drumurilor dintre nord şi sud, est şi vest, a vecinătăţii cu Ucraina , Polonia, Republica Moldovă, cât şi nenumăratele monumente culturale şi istorice. Trăsătura caracteristică a acestui judeţ este că pe o suprafaţă restrânsă se găsesc un număr mare de actracţii turistice. Aici se găsesc facilităţi pentru sporturile de vară şi de iarnă, pentru pescuit şi vânătoare, cât şi pentru odihnă. Munţii din judeţul Suceava sunt variaţi şi cu locuri atractive. Un drum pitoresc este cel care trece prin masivul vulcanic Căliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumalău şi Rarău, acesta din urmă fiind cunoscut pentru relieful său carstic. Privelişti minunate sunt oferite de cheile râurilor Bistriţa Aurie, Moldova şi Suceava. Judeţul are rezervaţii naturale de floră şi faună (bouri, cerbi, urşi, porci mistreţi, cocoşi de munte, lincşi). Aici se întâlnesc peisaje care pot fi comparate cu cele din Elveţia, Franţa, Austria, Italia, Germania, Spania, s.a