Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Tulcea

1. Caracterizarea geografică si economico-socială a judeţului

Judeţul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră.

Paralela 450 latitudine nordică străbate judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul 290 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina ce se află în extremitatea estică a României.

Înconjurat din trei părţi de ape, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa.

Dunărea ce formează hotar natural la vest şi nord este principala cale de transport în judeţ. Ea are trei braţe principale, Chilia la nord, Sfântu Gheorghe la sud şi Sulina la mijloc. În amonte de municipiului Tulcea, Dunărea se desparte în două braţe, braţul Chilia şi braţul Tulcea. În aval de municipiul Tulcea, braţul Tulcea se desparte în alte două braţe, Sulina şi Sfântu Gheorghe. La sud de Sfântu Gheorghe se află laguna Razim care pătrunde adânc în judeţ. O reţea de canale naturale şi artificiale, lacuri si bălţi, plauri şi grinduri formează un ecosistem unic. În 1990 Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a mediului, ecologică şi a păsărilor, sub protecţia UNESCO pentru diversitatea florei şi faunei sale (păduri de sălcii, stuful, trestia,apoi plante specifice zonelor umede, specii de de animale, păsări, insecte, reptile şi aproximativ 160 de specii de peşte). O parte din acestea constituie resurse locale.

Suprafaţa: 8499 km2  3,6 % din teritoriul naţional

Populaţia stabilă: 249779 locuitori la 1 ianuarie 2008

• Populaţia urbană: 122949 locuitori  49,22 % din total populaţie

• Populaţia rurală : 126830 locuitori 50,78 % din total populaţie

Densitatea: 29,4 locuitori / km2

Activitatea economică a oraşului Tulcea este reprezentată in principal de industria metalurgică, de construcţii, construcţii de nave, industria prelucrarii materialelor de construcţii, industria prelucrării lemnului, industria textilă (confecţii si pielărie), industria alimentară (peşte, carne, lactate, vin, legume, fructe).

In economia locală, agricultura deţine o mică parte. Pe de altă parte, pescuitul si industria prelucrarii pestelui detin un important rol datorita caracteristicilor speciale ale zonei si pozitiei geografice.

Evoluţia economiei judeţului din 1990 pâna în prezent a condus la creşterea şomajului. Raportul salariaţi – pensionari a devenit subunitar în anul 2000 si se menţine şi în prezent.

2. Prezentarea potenţialului turistic

Judeţul Tulcea este prin excelenţă o zonă turistică. Frumuseţea si diversitatea peisajului, bogăţia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judeţului . Turismul este orientat pe trei mari direcţii :

• turism ştiinţific in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa culeaga informaţii in vederea utilizarii lor in scopuri ştiinţifice ;

• turism orientat spre partea istorica pentru cei are doresc sa viziteze site-urile arheologice ;

• turism pentru grupuri organizate in Delta Dunării pentru cei care doresc sa admire frumuseţea acestei regiuni.

Resursele naturale ale judeţului sunt : terenurile arabile, viile, păşunile, care permit culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile pentru pescuit şi vănâtoare, pădurile, pentru vănâtoare, agrement, protecţia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de construcţii (granitul), cuarţita, calcarul iar Delta Dunării în primul rând pentru potenţialul turistic.

Relieful

Cuprinde Horstul Dobrogean la vest, rest al lanţului de munţi Hercinic din care fac parte Munţii Măcinului, care este cea mai veche formaţiune de pământ a ţării, şi Delta Dunării la est, care împreună cu complexul Razim-Sinoe ce trece şi în judeţul vecin Constanţa, acoperă mai mult de 4.000 km2. În judeţul Tulcea, Delta Dunării ocupă o suprafaţă de 3446 km2, ceea ce reprezintă 40,54 % din suprafaţa judeţului.

Clima

Este specifică în general climei ţării, temperat-continentală, dar cu nuanţe continental-excesive în sudul şi nord-vestul judeţului, precipitaţiile fiind dintre cele mai scăzute din ţară, de până în 450 mm.

Hidrografie

După ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunărea străbate judeţul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totală, vărsându-se în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.

Celelalte ape curgătoare din judeţ, mici şi cu o importanţă economică redusă, se pot grupa după locul de vărsare astfel:

a) ape care se varsă în Dunăre, situate în partea vestică şi nordică a judeţului, puţine la număr şi cu un debit redus; cele mai importante sunt: Topologu, Peceneaga, Cerna, Luncaviţa, Isaccea.

b) ape care se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre, cu lungimi şi debite mai mari, ca cele din vest şi nord, mai importante fiind: Taiţa, Teliţa, Casimcea, Slava, Ceamurila, Agighiol.

Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunării, în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre sunt mult mai bine reprezentate. Dintre lacurile aflate în lunca Dunării, cele mai importante sunt: Jijila, Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova şi Câşla.

În Delta Dunării există un număr însemnat de lacuri, de regulă cu suprafeţe întinse, cel mai mare fiind lacul Dranov, cu peste 2 000 ha. Alte lacuri cu suprafeţe asemănătoare sunt: Gorgova, cu 1 300 ha, Roşu tot cu 1 300 ha, Mercheiul Mare cu circa 1 100 ha, Leahova cu 1 000 ha, Fortuna cu peste 900 ha, Puiu cu 800 ha.

Complexul Razim, cea mai importantă zonă lacustră a tării, este reprezentat în judeţul Tulcea prin lagunele Razim şi Goloviţa, cu o suprafaţă de circa 54 600 ha, respectiv aproape 75% din suprafaţa întregului complex.

Judeţul Tulcea deţine mai puţin de jumătate din lungimea litoralului românesc al Mării Negre.