Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Vrancea

Capitolul 1: Localizarea și caracterizarea zonei

Pe harta României, judeţul Vrancea se găsește în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Vrancea se învecinează la nord cu judeţul Bacau, la sud cu judeţele Buzau și Braila, la est cu judeţele Vaslui și Galaţi, iar la vest cu judeţul Covasna. Punctulele extreme ale Vrancei sunt reprezentate de următoarele localităţi: în nord de Boghești, în est de Nănești, în sud de Ciorăști, iar în vest de Vârful Lăcăuţi.

Judeţul Vrancea se întinde pe 4857 km 2, are în componenţă 5 orașe: Adjud, Focșani, Mărășești și Panciu, dintre care 2 sunt municipii: Focșani și Adjud, 68 de comune și 331 de sate.

Prin pozitia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere rutiere și feroviare care fac legătura între sudul ţării, respectiv capitala și nordul Moldovei. Judeţul Vrancea totalizează 1783 km de drumuri publice, din care 209 km drumuri naţionale, drumuri judeţene 1031 km și comunale 543 km. Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judetului sunt: E85 Giurgiu, DN 11 A, DN 2, DN 2 D și DN 24.

Populaţia Vrancei, în 2009, numără 390596 de personae. Având în medere mediul în care trăiesc, 146571 locuitori (37,52% din total) se găsesc în mediul urban şi 244.025 (62,48%) în mediul rural. Din punct de vedere etnic, populaţia judeţului este relativ omogenă, românii reprezentând 98,1% din populaţia totală, rromii 1,8%, celelalte etnii reprezentând în total 0,1%.

Populaţia ocupată, în 2008 în judeţul Vrancea este de 144,6 mii persoane, dintre care 2,5 mii aparţin ramurii hoteluri și restaurante, iar în domeniul administraţie publică și apărare 3,6 mii persoane.

Numărul mediu al salariaţilor, în 2008 a fost de 59505 persoane, dintre care 882 lucrează în hoteluri și restaurante, iar în administraţie publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public muncesc 3518 de persoane.

Numărul șomerilor, în 2008 este de 6677 de persoane, dintre care 2695 sunt femei, iar 3982 sunt barbaţi, rata șomajului fiind de 4,4 %.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe totalul economiei pentru salariaţii din judeţul Vrancea, în anul 2008 a fost de 1064 lei/salariat, iar pentru salariaţii ce lucrează în hoteluri și restaurante este de 618 lei/salariaţi.

Numărul societăţilor comerciale active din industrie, în anul 2008 a fost de 6790, dintre care cele din domeniul hotelurilor și restaurantelor a fost de 217 de unităţi.

Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric.

În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în Vrancea (Vincon Vrancea, Veritas Panciu, Vinexport Trade Mark), lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. În Vrancea s-au înfiinţat 12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD .

Județul Vrancea face parte din Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, a doua regiune din țară ca marime și a realizat în ultimii ani, înb medie, aproximativ 10,54 % din PIB-ul regiunii din care face parte.

Tabel 1 – Produsul intern brut Vrancea

milioane lei preturi curente lei

Ani

2004 2005 2006 2007

Regiunea Sud-Est 29443,3 32452,1 38508,7 44273,0

Vrancea 3152,2 3295,1 4178,6 4633,4

% 10,706 10,154 10,851 10,466

Capitolul 2: Reprezentarea potenţialului turistic

Resursele naturale ale judeţului Vrancea

Relieful

Dispus în trepte ce scad în altitudine de la vest spre est, relieful judeţului Vrancea cuprinde: Munţii Vrancei, Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului la sud–est.

Principalele subuniăţti ale munţilor Vrancei sunt: Munţii Lacăuţi-Goru, Munţii Furu, Munţii Zboina Frumoasa, Munţii Coza, Munţii Lepşei, Munţii Zboina Neagră.

Dealurile Subcarpatice, depresiunile intracolinare şi dealurile de podiş, cuprind dealurile înalte vestice sau interne (două şiruri intre Valea Putnei şi Valea Şuşiţei), depresiunile, dealurile estice sau externe și glacisul piemontan periferic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice.

Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai joasă de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisul subcarpatic şi râul Siret, având suprafaţa înclinată de la vest la est şi respectiv de la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m.

Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia.

Clima

Clima Vrancei este eeprezentată de clima temperat continentală de tranziţie, cu caractere specifice determinate de etajarea altitudinală (de la treapta campiei, pana la peste 1700m.) și cu influenţe locale care impun topoclimate de tip depresionar.

Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. Relieful determină însă, o repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia Siretului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm, în regiunea dealurilor subcarpatice, însă ea nu depăşeşte decât local 800 mm, pe când în regiunea muntoasă această cantitate ajunge până la 1200 mm.

În zonele de campie, temperatura medie anuală este de 9º C, în cele de deal între 6º și 9º, în cea montană este cuprinsă între 2º și 6ºC , iar pe culmile cele mai înalte ale Muntilor Vrancei -1, 2ºC.