Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAPITOLUL I: CARACTERIZAREA ZONEI MUNȚILOR APUSENI 4
- I.1. Localizarea geografică. Scurt istoric al zonei 4
- I.2. Caracteristicile fizico-geografice ale Munților Apuseni. Căile de acces 6
- I.3. Nivelul de dezvoltare economico-socială a zonei Munților Apuseni 10
- CAPITOLUL II: ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI MUNȚILOR APUSENI 18
- II.1. Resursele turistice naturale specifice zonei 18
- II.2. Resursele turistice antropice existente în zona Munților Apuseni 39
- II.3. Principalele trasee turistice din zonă 48
- CAPITOLUL III: STRATEGIA DE AMENAJARE TURISTICĂ A ZONEI MUNȚILOR APUSENI 51
- III.1. Principalele structuri organizatorice la nivel național implicate în activitatea turistică 51
- III.2. Strategia de dezvoltare a turismului în zona Munților Apuseni 55
- III.3. Principalele unități de cazare din zona Munților Apuseni 72
- CONCLUZII 75
- BIBLIOGRAFIE 81
Extras din proiect
INTRODUCERE
Frumusețea incontestabilă a zonei Munților Apuseni, diversitatea resurselor (în special a celor turistice) și dorința de a găsi soluții viabile și alternative de dezvoltare durabilă a așezărilor din arealele afectate de procesul de restructurare a sectorului minier după 1989, au fost principalele elemente care m-au motivat în alegerea temei lucrării de licență.
Lucrarea este structurată în trei capitole de analiză, atât a potențialului turistic cu toate componentele sale, cât și evaluarea elementelor de potențial și zonarea turistică, iar în finalul lucrării am surprins aspecte privind amenajarea și dezvoltarea turistică, prin analiza unor strategii de dezvoltare a spațiului turistic.
În primul capitol ” Caracterizarea zonei Munților Apuseni” sunt prezentate elementele caracteristice zonei. O descriere geografică deosebită a Munților Apuseni din lucrarea ”Lecturi geografice” a distinșilor autori Simion Mehedinți și George Vâlsan arată că ” nici un ținut din munții noștri nu are înfățișări atât de variate ca Munții Apuseni.” Înspre Valea Mureșului se ridică o ” creastă de calcar care seamănă cu un paravan de argint și de azur. În centru, clăile vulcanice ies îndrăznețe din învelișurile pământului Spre apus, o zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice ” Șesurile sunt locuite de moți care își au satele răsfirate de la 1000 până la 1300 m. Oamenii sunt foarte săraci, viața lor este grea, însă aceștia sunt ”voinici, cinstiți și lipiți de pământul lor ”.
Cel de-al doilea capitol ” Analiza potențialului turistic al zonei Munților Apuseni ”, analizează succint potențialul natural, în speță relieful ca resursă turistică primară în generarea fluxurilor turistice, dar și resursele antropice ale acestei zone, cu un potențial turistic deosebit.
Munții Apuseni constituie o mare atracție turistică a țării, drept pentru care au fost clasificați ca parte din grupa munților de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizații săi frați, munții Carpaților Orientali și Meridionali.
Munții Apuseni reprezintă cel mai înalt (vârful Bihor 1849 m) și mai complex sector de munți din Carpații Occidentali, fiind alcătuiți din roci vulcanice, șisturi cristaline, dar în deosebi din calcare, de unde și multitudinele fenomene carstice: peșteri, chei, doline, lapiezuri și sohodoluri. Sunt intens mineralizați, bogați în metale și nemetale.
Cele mai reprezentative elemente cu valențe turistice sunt cele naturale reprezentate relieful, clima, hidrografia, vegetația, fauna acestor munți care ocupă un loc aparte în inima Carpaților românești, dar și de cheile pitorești și impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seacă, peșterile de mărimi diferite cu formațiuni spectaculoase sau de ordin stiințific printre care peșterile Ghețarul Scărișoara, Vârtop, izbucuri pe Valea Garda Seacă, Cascade și praguri pitorești, ponoare, doline și lapiezuri. Acestora li se adaugă cele antropice, valoroase prin identitatea istorică: vestigiile arheologice (cetățile dacice, ruine ale unor cetăți milenare), monumente istorice (bisericile și cetățile tărănești fortificate din Transilvania, monumentele istorice din principalele orașe-vechi capitale sau orașe medievale), muzeele și casele memoriale, mărturiile civilizației și culturii populare (elemente de etnografie și folclor, arhitectura și tematică populară traditională, creația artistică: meștesuguri, artizanat, ceramică, port popular, folclor literar, muzical și etnografic).
Al treilea capitol ” Strategia de amenajare turistică a zonei Munților Apuseni ” reflectă relația dintre turism și zona Munților Apuseni care trebuie să se materializeze prin valorificarea cadrului natural, acesta fiind suport pentru diferite activități sportive și recreative. Turismul în zona Munților Apuseni, nu se poate limita doar la componenta de cazare și alimentație, de aceea divertismentul, având funcția de bază latură recreativă, trebuie să ocupe un loc foarte important în procesul de rentabilizare a ofertelor turistice. Existența unor amenajări pentru practicarea activităților recreative și sportive vor atrage turiști în zonă și totodată vor diversifica oferta turistică.
Procesul de amenajare turistică depinde de factorii locali geografici, actorii locali, autoritățile locale, județene, regionale și naționale. Inexistența unei politici coerente de dezvoltare turistică integrată în sistemul de dezvoltare economic general reprezintă primul impas în realizarea ideilor, obiectivelor la nivel local. Totuși, turismul, ca și fenomen de ansamblu, se practică în Munții Apuseni la scară medie și pe baza amenajărilor existente. Rămâne să urmărim evoluția dezvoltării turistice în timp și spațiu, fenomenul fiind unul foarte dinamic și de perspectivă.
Principalele metode folosite au fost consultarea bibliografiei și identificarea resurselor pe teren, urmând apoi etapa de laborator, în care toate au fost structurate, clasificate, iar apoi reprezentate cu ajutorul metodelor moderne, pe hărți tematice, în funcție de categoriile lor.
Favorabilitatea condițiilor pentru practicarea turismului este dată de unicitatea arealelor cu resurse turistice, în special a celor etnografice. Restrictivitatea pentru turism este dată de gradul de sălbăticire a munților, izolarea acestora, dar și de riscul demografic de îmbătrânire, care constituie un impas în dezvoltarea în special a turismului rural.
Bibliografie
1. Airey D. European government approaches to tourism, Ed.Tourism Management, 2007
2. Anghel D. Munții Apuseni - Ghidul traseelor de escaladă, Ed. GrafNet, 2007
3. Bleahu M., Bordea S. Munții Apuseni: Bihor-Vlădeasa, Ed.Uniunii de cultura Fizică și Sport, 2009
4. Bleahu M. Munții Codru-Moma, Ghid Turistic, Ed. Sport-Turism, 2001
5. Cocean, P. Munții Apuseni - Procese și forme carstice, Ed. Academiei Române, 2000
6. Cocean P., Dezsi Șt. Geografia turismului, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2009
7. Cocean P., Vlăsceanu G., Negoescu B. Geografia generală a turismului, Ed.Meteor Press, 2002
8. Decei P. Lacuri de munte. Drumeție si pescuit, Ed.Sport-Turism, 2008
9. Frazzei F. Manual pentru turismul de munte, Ed.Cartea Universitară, 2004
10. Grigore Georgeta Resurse și destinațtii turistice române, Ed. Independența Economică, 2010
11. Minciu Rodica Amenajarea turistică a teritoriului, Ed.Sylvi, 2003
12. Ioncică Maria Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar, Ed. Uranus, 2004
13. Iordache Carmen - Maria Colecția Servicii-Economia Imaterialului, Ed. Independența Economica, 2013
14. Iordache Carmen - Maria, Cebuc Iuliana, Hoarcă D.
15. Iordache Carmen - Maria Tehnica operațiunilor de turism, Ed. Independența Economică, 2009
Economia turismului.Teorie și Practică, Ed. Independența Economică, 2013
16. Ielenicz M., Comănescu L. România Potențial Turistic, Ed. Universitară, 2006
17. Mac I. Geografie generală, Ed. Europontic, 2000
18. Matei Elena Ecoturism, Ed. Universitară, 2010
19. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. Rezervații și monumente ale naturii din România, Ed. Scaiul,2012
20. Muntele I., Iațu C. Geografia turismului - concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, Ed.Sedcom Libris, 2003
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea potentialului turistic al zonei Muntilor Apuseni.docx