Valorificarea potențialului turistic din Argeș

1.Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Arges (care si-a luat numele de la râul ce-l strabate) se afla in partea central-sudica a tarii si are o forma alungita pe linia nord-sud. Cu o suprafata de 6801 kmp, el acopera 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11 -lea în ordinea marimii. Situat în bazinul Argesului superior, se învecineaza la nord cu judetele Sibiu si Brasov, la est cu judetul Dâmbovita., la sud cu judetul Teleorman, la vest cu judetele Olt si Vâlcea.Judetul prezinta, succesiv, de la nord spre sud, toate cele trei forme de relief caracteristice: munti, dealuri, câmpii. Predomina zonele deluroase ( mai mult de jumatate din suprafata).

Judetul Arges este compus din 3 municipii, 4 orase si 95 de comune, populatia fiind concentrata în centrul si sudul judetului. Gradul de urbanizare este unul destul de scazut avand in vedere ca in anul 2005 numarul locuitorilor in zona urbana era de 311 236, iar in mediul rural erau un numar de 335 084 de locuitori. In judetul Arges exista o aglomerare urbana denumita Aglomerarea Pitesti, cu 250932 de locuitori si cuprinde :Pitesti, orasul Topoloveni si comunele limitrofe :Bascov, Maracineni, Stefanesti, Calinesti, Leordeni, Cateasca, Oarja, Bradu, Albota si Budeasa.Rata somajului este in scadere de la 7,0% in anul 2000 la 5,2% in 2005, acesta fiind un aspect pozitiv al economiei argesene.

Infrastructura din zona este bine dezvoltata cuprinzand autostrada, drumuri internationale, nationale si locale si cai ferate, poduri si pasaje de nivel, unitati de producere a energiei (centrale hidroelectice), linii electrice cu puncte de transformare.

Reteaua de cale ferata insumeaza 198 km, iar cea rutiera 2.948 km, din care 427 km drumuri nationale, 740 km drumuri judetene si 1.781 km drumuri comunale.In ceea ce priveste transportul rutier,o importanta aparte o are autostrada Bucuresti-Pitesti care strabate judetul dar si soseauna nationala, Transfagarasanul (DN 7 C) care scurteaza drumul intre Muntenia si Transilvania. De asemenea, se remarca si drumul national Pitesti-Campulung(DN 73) prin Culoarul Rucar-Bran pana la Brasov.Alte drumuri importante sunt: DN 734, DN 7, Bucuresti - Pitesti - Piatra Olt - DN 65 (E 94).

Industria detine rolul principal in economia judetului. Dominante sunt ramuri ale industriei grele, constructii de masini, petrochimie, exploatari forestiere, prelucrarea lemnului. Industria constructoare de masini este reprezentata in primul rand de Intreprinderea de Autoturisme Pitesti,iar cea chimica de Combinatul Petrochimic Arpechim. În domeniul agriculturii, mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului este teren arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, pasuni si fânete. Livezile si pepinierele pomicole ocupa o suprafata de 27422 ha, din acest punct de vedere Argesul situandu-se pe locul I pe tara.

Exista conditii favorabile dezvoltarii zootehnice, în special în ceea ce priveste cresterea bovinelor, ovinelor si pasarilor.Fondul forestier ocupa in judet o suprafata de 289 mii ha, (42,5% din suprafata sa totala), 95% din paduri se gasesc in zona de munte si deal.

2.Prezentarea potentialului turistic al zonei

Relieful coboara in trepte dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii. Desfasurat divers de la nord la sud, se prezinta ca un amfiteatru natural, cuprinzand o succesiune de trei trepte caracteristice: Campia Gavanu-Burdea (150 m); Podisul (cu înaltimi de 800 m) si Subcarpatii Getici (cu podgorii si livezi, cu muscele ce depasesc 1.000 m altitudine); Muntii Fagaras (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m-cea mai mare înaltime din tara si vf. Negoiu de 2.535 m, Masivele Iezer-Papusa, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucar-Bran).

Judetul Arges este traversat de o multime de vai si rauri din bazinul hidrografic al raurilor Arges, Vedea si Olt, lungimea raurilor principale fiind de aproximativ 1.000 km. Apele curgatoare, bogate si numeroase, pornesc vijelios din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare,ferestruind vai adanci pe care se afla numeroase cascade si repezisuri. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare dar si lacuri artificiale.Principalele lacuri naturale sunt: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Museteica (0,30 ha) in Nucsoara si Zârna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hârtop I (0,30 ha), Hârtop II (0,35 ha), Hârtop V (1 ha), Manastirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scarisoara Galbena (2 ha), Galbena IV (0,20 ha) in Rucar. De asemenea, trebuie mentionate si cele doua lacuri antropice:

-Lacul Pecineagu (Arges, Dâmbovicioara) cu o suprafata de 182 ha si un volum de 63,0 mil. mc.

-Lacul Vidraru (Arges, Arefu) realizat prin bararea cursului superior al râului Arges, ale carui ape pun în miscare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectata la sistemul energetic national la 9 decembrie 1966. Lacul se afla la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km si o suprafata de 893 ha.

Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara" caracterizata de un relief carstic variat, spectaculos.Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume (la cca 1 km), în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucar Bran este usor accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei. Valea si Cheile Dambovitei determina in parte peisajul pitoresc al zonei Rucar-Dambovicioara.

Importante atractii turistice pot fi reprezentate de monumente ale naturii precum:

-Avenul din grind (Arges, Dâmbovicioara;0,50 ha);

-Calcarul Numulitic de la Albesti (Arges, Albestii de Muscel;1,5 ha);

-Golul Alpin Modoveanu – Capra (Arges, Arefu; 5.000 ha);

-Granitul de la Albesti (Arges, Albestii de Muscel; 0,50 ha);

-Microrelieful cartic de la cetateni (Arges, Cetateni; 10 ha);

-Pestera de la Piscul Negru(Arges, Arefu; 0,50 ha);

-Pestera Dobrestilor (Arges, Dâmbovicioara; 0,50 ha);

-Pestera Stanciului (Arges, Dâmbovicioara; 0,50 ha);

-Pestera Uluce (Arges, Dâmbovicioara; 0,50 ha);

-Valea Vâslanului (Arges, Bradulet; 10.000 ha).