Valorificarea Potentialului Turistic din Judetul Suceava

Imagine preview
(8/10 din 12 voturi)

Acest proiect trateaza Valorificarea Potentialului Turistic din Judetul Suceava.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Ionascu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domenii: Turism, Economie, Marketing

Cuprins

1. Amplasarea in teritoriu(harta) .. 3
2. Cai de acces in teritoriu .. 3
3. Dezvoltarea economico-sociala a judetului .. 4
4. Potentialul tiristic(natural si antropic) .. 5
5. Baza tehnico-materiala si turistica .. 8
6. Evolutia cererii .. 11
7. Propuneri de valorificare a potentialului turistic .. 14
Bibliografie .. 16

Extras din document

4. Potentialul turistic(natural si antropic)

Datorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, judetul Suceava detine un potential turistic ridicat.

Potentialul natural

Relieful judetului se caracterizeaza printr-o mare varietate si bogatie a formelor:munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, cimpii, vai terasate, lunci. Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.In ansamblu , teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief: regiunea Montana si regiunea de podis.

Regiunea Montana cuprinde masive, grupe de masive si complexe de culmi separate intre ele prin vai adinci sau arii depresionare.Zonele montane se caracterizeaza prin paduri si pajisti naturale, bogate resurse balneo-turistice, caile de comunicatie si asezarile umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Unitatea Montana se include Carpatilor Orientali reprezentati prin:

- Muntii Suhard –partial Calimani

- Obcinele Bucovinei(Obcina Mestecanis, Obcina Feredau, Obcina Mare)

- Muntii Bistritei(Muntele Rarau Muntele Giumalau,Muntele Birnaru, Muntele Budacu)

- Muntii Stanisoarei(doar muntele Sutra)

Sistemul depresionar reprezinta arii de discontinuitate morfologica fata de regiunile inconjuratoare inalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar(Depresiunea Dornelor) si cimpuri de lunci sit erase desfasurate in lungul vailor(culoarul depresionar Cimpulung Moldovenesc – Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldivitei, Depresiunea Gainesti). Cea mai importanta este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonica si de baraj volcanic, se desfasoara la 800-900 m si are doua compartimente : Dorna si Neagra Saruluiin care exista lunci, tease, dealuri piemontane.

Zonele de podis si dealuri subcarpatice sint reprezentate prin podisul Sucevei si subcarpatii Neamtului, cu altitudini cuprinse intre 300-500 m. Regiunea de podis este mai coborita in medie cu 200 m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu micro-relief de alunecare, vai asimetrice si depresiuni.

Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt:

- dealurile piemontane Marginea-Ciungi

- depresiunea Radauti

- podisul Suceava, care se imparte in podisul Falticeni si podisul Dragomirna

- depresiunea Liteni

- cimpia piemontana Baia

- culoarul Vaii Siretului

Reteaua hidrografica a judetului insumeaza o lungime totala de 3.092 km. Principalele cursuri de de apa sint Bistrita, Dorna, Moldova, Siret, Somuzu Mare, Suceava.Toate riurile de pe teritoriu sint tributare Siretului . Cel mai mare bazin hidrografic este cel al riului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata judetului.

Apele statatoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici si lacuri antropice amenajate in scopuri complexe: reserve de apa industriala si potabila, aparare impotriva inundatiilor, piscicultura.Cele mai numeroase acumulari antropice sint cele 6 lacuri situate de-a lungul riului Sumozu Mare.

Un loc important il ocupa apele minerale, renumite de multa vreme datorita efectelor lor terapeutice.Intre acestea se remarca apele carbogazoase, in Depresiunea Dornelor existind peste 40 de izvoare . In zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase de la Neagra Sarului, Saru Dornei, Poiana Negri, Poiana Stampei, Cosna , Dornisoara.

Vegetatia preponderenta in bazinul Dornelor este cea din familia coniferelor. Flora este in general alpine.La altitudinea de circa 1500 m creste jneapanul, linga care se afla tufisuri de afine , merisoare, salcii pitice, ienupari, pini. Flora caracteristica zonei subalpine dispune de vegetatii pe care le intilnim in zona muntilor marginasi ai Dornei. Floarea de colt sau albumita , declarata monument al naturii creste pe stincile Raraului.Bujorul de munte, dediteii, piciorul cocosului alpin, ciubotica cucului alpin, licheni , acopera acopera suprafete intinse in muntii din imprejurimi.In rezervatia de la Poiana Stampei si de la Moara Dracului Rosu se intilneste un alt monument al naturii, floarea carnivore, numita roua cerului.

In afara animalelor domestice crescute pe linga casele gospodarilor, muntii Dornelor adapostesc numeroase specii de animale.Intre acestea se afla cerbi si caprioare(capra neagra si muflonul au disparut din cauza vinatului excesiv), exemplare de urs, ras, lup, vulpe, mistret,jder, dihor, bursuc si vidra.Intre pasari nu trebuie uitat cocosul de munte, cocosul de mesteacan, gainusa , iar intre pesti pastravul, lostrita, mreana, lipanul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic din Judetul Suceava.doc

Alte informatii

Proiectul contine date despre asezarea in teritoriu a judetului, cai de acces, potentialul natural si antropic, baza tehnico-materiala, evolutia cererii turistice si propuneri de valorificare a potentialului turistic din Judetul Suceava. A fost prezentat in cadrul Universitatii Crestina ”Dimitrie Cantemir” - Facultatea Management Turistic si Comercial - Curs: Economia Turismului - Anul 2