Valorificarea Potentialului Turistic din Orasul Botoșani

1. Introducere

Turismul este o ramură a economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce reuneşte un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum personalelor care calatoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un an şi al caror motiv principal este altul decât exercitarea unei activităţii remunerate în interiorul locului vizitat.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de a voiaja în Europa, în general, şi în Franţa, în special.

Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.Turismul a fost, în timp, obiectul a numeroase studii, mulţi autori încercând să-l definească.

O primă încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine lui E.Guy Treuler şi dateaza din 1880: turismul este “ un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate faţă de frumuseţile naturii Rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi perfecţionării mijloacelor de transport”.

Turismul reprezintă pentru România unul dintre sectoarele prioritare şi care prin resursele sale pe care le antrenează şi prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, constituie un factor important pentru progresul economic. Pe teritoriul tarii noastre acesta a fost puternic influenţat de ideologiile liderilor din ţările comuniste. In perioada imediat urmatoare de după al Doilea Război Mondial, s-a acordat prea putina atentie dezvoltării turismului asadar turismul României a avut foarte puţin de oferit.

În momentul de faţă, România ar putea fi o destinaţie turistică importantă, dar înainte de toate va trebui să-şi estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică. Insa fără un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca România să devină o atracţie importantă a turismului internaţional.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării.

România se plasează pe penultimul loc în Europa (în faţa Serbiei) privind contribuţia veniturilor realizate din turism la Produsul Intern Brut, doar 5,8 procente din PIB provenind din activităţile turistice realizate în 2008, potrivit datelor transmise de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătorilor.

Pana in anul 2018, ponderea turismului in PIB va creste la 7%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul actual.

In prezent, industria turistica genereaza aproximativ 600.000 de locuri de munca, numarul acestora urmand sa creasca cu peste 100.000 in urmatorul deceniu. In prezent, 87% din turismul romanesc este de afaceri, potrivit statisticilor Organizatiei Nationale de Turism, preluate de The Money Channel

Intrebari :

-Care este nivelul de dezvoltare al turismului în municipiul Botoşani-

-Care sunt principalele obiective in ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în municipiul Botoşani

2.Zona de studiu

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului. Este situat în partea de nord-est a României (aparţine Regiunii de dezvoltare nord-est), în zona de contact dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei.

Este menţionat documentar în "Letopiseţul Ţării Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodata el este cunoscut în întreaga tară pentru personalităţile născute aici.

Botoşaniul a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu), George Enescu, Nicolae Iorga şi Ştefan Luchian precum şi de impresionanta galerie de personalităţi creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii.

Populatia Botosanilor este de 115.070 locuitori. Împreuna cu românii, aici au trait si traiesc si alte nationalitati, cum ar fi rusii-lipoveni, evreii, armenii, grecii sau romii. Marea majoritate a populatiei este de religie ortodoxa.

Vegetaţia naturală a zonei de est oraşului Botoşani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole şi pajiştile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole şi pajişti stepizate, iar în sud-vest făgete de deal şi păduri amestecate de fag şi gorun. În rest, vegetaţia naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fâneţe şi izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiţionale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafeţe relativ mici şi predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul, gutuiul şi nucul.

Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi.

Municipiul beneficiază de o infrastructură rutieră de aproximativ 140 Km de drumuri publice, deo reţea de apă şi canalizare aflată la această dată în program de reabilitare (program I.S.P.A),sistem de alimentare cu energie electrică şi sistem de iluminat public, sistem de alimentare cugaze naturale, sistem centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice pentrupopulaţie, precum şi sistem de comunicaţii (telefonie fixă, mobilă, internet).