Valorificarea potențialului turistic în Județul Argeș

Introducere

Alegerea judeţului Argeș pentru o cercetare vizând valorificarea potenţialului turistic este justificată deoarece este un judeţ reprezentativ pentru România, atât din punct de vedere al condiţiilor geografice cât şi al resurselor naturale disponibile.

Lucrarea este structurată în 4 capitole ordonate logic, în cadrul fiecăruia abordându-se o problematică specifică, subordonată realizării obiectivelor proiectului.

În primul capitol am realizat o descriere a judeţului Argeș, a căilor de acces, a nivelului de dezvoltare economic, a potențialului turistic natural și antropic și a principalelor trasee turistice, încheind cu prezentarea formelor de turism practicate în Argeș.

În capitolul 2 am analizat baza tehnico-materială şi oferta de servicii, iar în cel de-al treilea capitol am analizat circulaţia turistică şi am previzionat evoluţia viitoare.

În capitolul 4 am tras concluzii și am făcut câteva propuneri de îmbunătăţire a desfăşurării turismului în judeţul Argeș pe baza previziunilor calculate la capitolul 3.

Capitolul 1. Descierea judeţului Argeş

1.1.Scurt istoric

Regiunea Argeş, locuită din vremuri străvechi, a favorizat dezvoltarea aşezărilor geto-dacice care au devenit în timp centre economice puternice în schimburile comerciale dintre populaţiile de la nord şi sud de Carpaţi, cât şi dintre daci şi greci. Aceste aşezări reprezintă leagănul feudalismului centralizat al Ţării Româneşti, Seneslau stabilindu-şi curtea regală în regiunea Argeşului.

Nobilimea romană și-a stabilit curtea la Curtea-de-Argeş şi Câmpulung Muscel, localităţile devenind puternice centre comerciale şi culturale în zonă. Monumentele istorice reprezentative ale artei feudale sunt conservate pe aria judeţului Argeş, cum ar fi: palatele domneşti de la Câmpulung şi Curtea-de-Argeş, Mănăstirea Cotmeană (ridicată de Mircea cel Batrân), fortăreaţa Poenari (construită în timpul domniei lui Vlad Ţepeş), construcţiile feudale de la Glavacioc şi Aninoasa, Mănăstirea Curtea-de-Argeş şi multe altele.

1.2. Date generale

Situat în bazinul Argeşului superior, râu legendar al cărui nume îl poartă, judeţul este străjuit la nord de creasta Fagăraşilor, cu vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, iar la sud se leagănă în Câmpia Română, cumpăna de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se regăsesc toate cele trei forme de relief: munţi, dealuri şi câmpie, precum şi două bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasă şi cea de deal şi Bazinul Vedea, în zona de deal şi de câmpie.

Suprafaţa judeţului Argeş este de 6.800 km2, ceea ce reprezintă 2,9 % din suprafaţa totală a ţării, iar numărul locuitorilor săi este de 663.206. Aceştia sunt distribuiţi în trei municipii (Piteşti, Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeş), patru oraşe (Mioveni, Topoloveni, Costeşti şi Ştefăneşti) şi 95 de comune. Reşedinţa de judeţ este municipiul Piteşti, (cunoscut şi sub numele de “Oraşul lalelelor”). Această localitate este reprezentativă în ceea ce priveşte împletirea valorilor tradiţionale cu aspiraţiile europene ale comunităţii româneşti.

1.3.Căile de acces

Căile de acces rutiere sunt următoarele:

- Autostrada Bucureşti-Piteşti A1,E70;

- DN7 Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Arad

- DN7C Transfăgărăşanul, Cârţişoara (SB) - Curtea de Argeș - Pitești, acces numai vara;

- De la Pitești spre Brasov este DN73;

- DN65A (Pitești) Costesti - Roșiorii de Vede - Turnu Magurele;

- DN73C Curtea de Argeș - Râmnicu Vâlcea;

Căile de acces feroviare sunt următoarele:

- București - Pitești-Piatra Olt;

- Costești - Roșiorii de Vede;