Valorificarea potențialului turistic în județul Călărași

Capitolul I - Localizarea si caracterizarea zonei

Pamant cu vechi traditii in istoria multimilenara a patriei noastre, teritoriul judetului Calarasi a cunoscut, odata cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman.Cele mai recente descoperiri arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu.

Din punct de vedere geografic, judetul Calarasi se situeaza in sud-estul Romaniei, cu o suprafata de 5088 kmp, ocupand 2,13 % din teritoriul intregii tari. Se invecineaza cu judetele Constanta, Ialomita, Giurgiu si Ilfov. Este situat intr-o zona de campie, cuprinzand Baraganul, Campia Vlasiei, la care se adauga si Lunca Dunarii. Judetul Calarasi cuprinde doua municipii (Calarasi – care este si resedinta de judet, Oltenita), trei orase (Budesti, Lehliu Gara, Fundulea), patruzeci si opt de comune si o suta saizeci de sate. Populatia de la ultimul recensamant numara 324.617 locuitori, avand o structura variata. Din punctul de vedere al suprafetei, este un judet de marime mica, iar densitatea este de 63,80 locuitori/km2.

In ceea ce priveste populatia judetului, cei mai multi locuiesc in mediul urban si anume 63%, cu toate ca utilitatile de apa curenta si canalizare nu sunt asigurate intregului judet, in decembrie 2006 inregistrandu-se un numar de 10 localitati care dispun de aceste utilitati. Electrificarea judetului este realizata de multa vreme, iar dezvoltarea retelei de asigurare a gazului metan este in continua desfasurare. Cea mai mare pondere in structura etnica o detin romanii (94,12%), apoi urmeaza rromii (5,65%), turcii (0,14%) si alte nationalitati (0,11%), incluzand aici greci, portughezi, arabi etc. Daca se structureaza populatia dupa apartenenta religioasa, se obtine o mare majoritate a ortodocsilor (98,81%), dupa care urmeaza romano-catolicii, penticostalii, adventistii si musulmanii. Din populatia activa a judetului, aproximativ 38%, fiind doar 34% populatie ocupata. Cei mai multi dintre acestia sunt ocupati in domeniul serviciilor si a comertului (18%), fapt ce demonstreaza faptul ca exista numeroase intreprinderi private in acest domeniu. Judetul Calarasi este foarte cunoscut pentru faptul ca majoritatea persoanelor de sex feminin lucreaza in domeniul confectiilor, fiind principalele persoane care intretin familia.

In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in lungime de 243 km din care, 62,1 % (151 km) electrificata. Densitatea liniilor este de 47,8 km la 1000 km 2 teritoriu. Principalul nod feroviar este Statia Ciulnita situat pe ruta Bucuresti - Constanta, la 109 km distanta de Bucuresti, 116 km distanta de Constanta si la 27 km distanta de Calarasi resedinta judetului.

Transportul rutier este deservit de o retea de drumuri publice ce masoara 1177 km, din care 382 km de drumuri nationale (32,5 %) si 795 km drumuri judetene si comunale (67,5%). Densitatea drumurilor publice este de 23,1 km la 100 km 2 de teritoriu judetean.

Sunt date in folosinta inca din 2004 doua tronsoane de autostrada, Bucuresti – Fundulea si Fundulea – Lehliu, apoi au mai fost date in folosinta inca doua tronsoane de autostrada, si anume Lehliu – Drajna si Drajna – Cernavoda.

Judetul Calarasi dispune de doua porturi - unul la Dunare, in municipiul Oltenita si altul pe bratul Borcea, in municipiul Calarasi. Acestea sunt utile transportului fluvial de persoane si marfuri. Mai mult decat atat, trecerea Dunarii pe malul bulgaresc se face cu feribotul din punctul Chiciu, iar trecerea Dunarii pe malul romanesc din judetul Constanta se realizeaza cu bacul.

Servicii publice : reteaua de distributie a apei potabile cu o lungime de 733,7 km, acoperea la sfarsitul anului 2003 cele 5 municipii si orase si 48 de localitati rurale; de retea publica de canalizare beneficiau doar 7 localitati din judet, lungimea acesteia fiind de 149,4 km la sfarsitul anului 2006.

Parerea mea este ca judetul are un potential ridicat de valorificare a turismului in ceea ce priveste caile de acces, structura ocupationala cu o pondere ridicata in domeniul serviciilor, insa din pacate nu se face tot ce sta in putinta investitorilor ca sa profite de toate bogatiile oferite de acest minunat judet.

Capitolul II - Prezentarea potentialului turistic al zonei

Relieful judetului Calarasi este prdeominat de campie, grupata in patru unitati mari - si anume Campia Baraganului Mostistei - Baraganul Sudic, Campia Vlasiei, Campia Burnasului si Lunca Dunarii – si luncile si baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii). Relieful Luncii Dunarii este rezultatul transformarilor naturale produse de evolutia Dunarii, dar si de interventia umana : indiguire in mai multe etape datorita unor inundatii catastrofale si nu numai, desecari, realizarea de canale de irigatii, a unui canal navigabil, rectificarea zonei Gura Borcei etc. Relieful, prin aspectul sau cvasiorizontal si fragmentarea redusa, a oferit din cele mai vechi timpuri conditii pentru practicarea agriculturii. Astfel se explica de ce terenurile agricole ocupa o suprafata de 64,2% din extravilan.

Analiza hartilor climatice demonstreaza faptul ca judetul Calarasi se suprapune climei specifice partii de sud-est a Romaniei, avand in ansamblu un caracter temperat-continental, determinat de circulatia atmosferica specifica regimului radiatiei solare din zona latitudinilor medii. Regimul climatic general este omogen in tot cuprinsul judetului, caracterizandu-se prin veri deosebit de calde, precipitatii cantitativ nesemnificative,ierni reci cu viscole puternice dar si cu perioade de incalzire, fapt ce duce la discontinuitatea stratului de zapada. Mediile temperaturii aerului sunt de 23°C in luna iulie si aproximativ 1,95°C in luna ianuarie, cea mai rece luna a anului. Umezeala aerului difera de la zona la zona, astfel ca se inregistreaza o umezeala mai mare in zonele de pe malul Borcei, Dunarii, Argesului si a lacurilor din judet. Umezeala aerului in Calarasi se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc indeosebi iarna ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara.