Valorificarea resurselor antropice ale județului Maramureș

Argument

Cetate naturală de străvechi aşezări omeneşti, pe care izvoarele scrise, vestitele diplome maramureşene, o amintesc pentru prima oară cu aproape 800 de ani în urmă, cele nescrise — ale tradiţiei şi legendelor, o situează undeva în primele începuturi de formare a poporului romîn. Despre frumuseţile sale de neegalat şi oamenii săi minunaţi, despre trecutul zbuciumat ca şi despre viitorul luminos al Maramureşului, s-au scris şi se vor mai scrie nenumărate pagini, s-au dat şi se vor mai dă multe şi variate păreri, fiecare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiraţie.

Una şi aceeaşi ideie stăruie însă în toate descrierile asupra Maramureşului: asemănarea sa cu o cetate, imagine datorată zidurilor măreţe ale Carpaţilor, cînd prăpăstioase şi golaşe, cînd teşite şi îmbrăcate, de la poale pînă în vîrf, în haina întunecată a pădurilor, care o înconjură din toate părţile, încadrînd-o, după limbajul folosit de geografi, în seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e prea uşor sa pătrunzi în interiorul depresiunii maramureşene, căci porţile sale sînt puţine şi greu de străbătut. Totuşi, Maramureşul nu este izolat. El se leagă strîns de Transilvania şi de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul cărora îţi poţi dă seama cum omul trecînd, nu o dată, peste obstacole de necrezut a înfrînt îndărătnicia naturii.

Judeţul Maramureş situat in nordul ţarii, invecinat cu judeţul Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud si Suceava este delimitat la nord de frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6.215 kmp si o populaţie de cca. 534.500 locuitori.

Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând si analizând fiecare cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, coloane andezilitice, chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica lume de basm. Extracţia si prelucrarea mineralelur neferoase, taierea si cioplirea in felurite forme a lemnului, creşterea animalelor, pomicultura, demonstraza preocuparile in timp ale oamenilor acestor locuri.

Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populara exprimat prin obiecte de arta, producţii folclorice autentice si originale, obiceiuri si datorii care au răzbatut prin istorie pana in zilele noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul de zona turistica de interes major.

Cap 1 Potentialul turistic natural

1.1.Resursele atractive ale reliefului:

Maramuresul este un judet de munte di dealuri, desi partile joase ale depresiunilor coboara la 135 m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de atitudine sunt mari: Petrosul Rotnei cel mai inalt punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1.600m, iar varful Ignis se ridica deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.

Cea mai mare parte a reliefului , 76%, apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii Rotnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramuresului. Urmeaza o zona depresionara, ca un culoar, sub lantul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect de podis. Ultimele unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus).

Muntii Rodnei sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Orientali. Maramuresului ii apartine numai versantul nordi cintre pasurile Prislop (1.416m) si Setref (817m). Sunt formatii din sisturi cristaline si au numeroase creste semete si abrupte ce depasesc 2.000m: varful Pietrosu (2.303m), varful Puzdrelor (2.188m), varful Galatiului (2.058m), varful Negoiasa (2.041m), varful Buhaiescu Mare (2.118m).

Inaltimile mari, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, zimti, formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rotnei), imprima reliefului o tenta de bazar morfologic apreciata de multi turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot urma trasee marcate si drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la gura Pasului Buhaescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rotnei sunt favorabile practicarii schiului. In anul 1955 a fost ridicata din lemn o trambulina pentru sarituri cu schiurile, care permitea sarituri de peste 80m, iar ulterior au fost amenajate partii de schi.