Valorificarea turismului în Județul Gorj

Informatii Generale

• Asezare: în partea sud-vestica a României ("Tara de Sus" a Olteniei), pe cursul mijlociu al Jiului, prin mijlocul sau trecând paralela 45o. latitudine nordica;

• Vecini: la nord-Hunedoara; la est-Valcea; la sud-est-Dolj; la sud-vest-Mehedinti; la nord-vest-Caras Severin;

• Suprafata: 5.602 kmp (respectiv 2,4 % din teritoriul tarii);

• Populatie: 397.000 locuitori;

• Orase: Targu - Jiu - resedinta de judet (cu 98.000 locuitori, la o altitudine de 210 m, cu nemuritoarele monumente brâncusiene, ce ilustreaza în cel mai înalt grad, creatia si spiritualitatea româneasca); Bumbesti Jiu; Motru; Novaci; Tg. Carbunesti; Ticleni.

• Relieful: cuprinde armonios si variat trei trepte distincte ce coboara de la nord la sud: flancurile sudice ale Muntilor Parâng (cu vf. Mândra de 2.519 m), Vâlcan, Godeanu, si extremitatile vestice ale Muntilor Capatânei; zona subcarpatilor Getici (Depresiunea subcarpatica olteana si Depresiunea Tg.Jiu-Câmpu Mare); o portiune mai joasa în sud, din Piemontul Getic (extremitatea nordica);

• Clima: este temperat continentala de deal, cu 190 de zile fara înghet, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe valea Jiului.

• Cursuri de apa: cuprind Jiul de la pasul Lainici pâna la confluenta cu Gilortul (103 km), cu afluentii sai Susita, Jalesul, cu Tismana si Bistrita, pe dreapta si Sadu, Amaradia, Cioiana, Gilort, pe stânga, iar in nord se întâlneste râul Motru.

Scurt Istoric

Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de Tara Motrului (1415) care continea o parte din satele Gorjului, Jiu (1428) si Gilort (1502). Numele de Gorjiu este folosit pentru teritoriul care se intinde pe dealurile si muntii jiului Superior, denumire folosita in secolul al XV-lea (1497). Judetul Gorj a fost entitate adminsitrativa, cand judetele au fost inlocuite de districte si regiuni. Prin urmare pentru o scurta perioada de timp, satele si comunele din Gorj au fost incorporate in districtele Baia de Arama si Filiasi care apartinea regiunii Gorj. Dupa dezmembrarea regiunii Gorj, in 1952, au fost incluse in Regiunea Craiova, numita apoi Oltenia dupa 1965. Dupa intrarea in vigoare a legii nr. 2 din 17 februarie 1968, organizarea teritoriala a judetului Gorj a fost restabilita.

Obiective Turistice

Munti

Muntele a fost dintotdeauna o atractie tentanta, atat ca loc de odihna, recreere, tratament, cat si ca turism, sport, actiune in general. Si cum Romania a fost binecuvantata de Dumnezeu cu Muntii Carpati, s-a inscris repede si inevitabil in circuitul marilor zone turistice europene. Conditiile pe care le ofera zonele montane au un specific al lor, de care trebuie tinut cont. Orice indragostit de natura, sport, actiune, se poate bucura de toate ofertele respectand muntele si regulile sale, pe orice inaltime, in locurile salbatice, in infricosatoarele prapastii si rape.

• Muntii Parâng - (cu vf. Mândra 2.519 m altitudinal), ocupa locul al doilea în Carpatii Românesti, dupa Fagaras. Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt., ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Parangul are piscuri ce parca sfarteaza norii, asa cum sunt : Carja, Mandra, Stoienita, Setea Mare , Mohorul; el mai adaposteste lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Rosiile, Calcescu, Mija, Lacul Verde, etc; tot pe domeniul binecuvantat al Parangului se formeaza apele bogate si limpezi ale Lotrului, Gilordului si Jiului rasaritean; paduri nesfarsite, vegetatia din poieni si de pe golurile de munte, animalele sunt alte bogatii ale masivului.

In urma cu cativa ani, oamenii au adaugat alte frumuseti acestui tezaur natural, si anume constructiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul si Galbenul.Având în vedere acest aspect, firesc, atractivitatea lor este data de prezenta urmelor lasate de ghetarii cuaternari: circuri, lacuri si vai glaciare, morene, creste. Statiune din ce in ce mai indragita de iubitorii sportului alb. Ca sa va bucurati de o priveliste superba si o zapada excelenta pentru schi si snowboard trebuie sa ajungeti intai la Petrosani, si de aici inca aproape 5 Km pana la telescaun. Sunt numeroase posibilitati de cazare la cabane, vile si la particulari. Preturile sunt rezonabile si atmosfera este intr-adevar speciala.

• Muntii Vâlcan - având culmi împadurite si vârfuri rotunjite, dar si

zone atractive pentru cei ce vor sa practice alpinismul. Muntii Valcan se situeaza in sectorul sud-estic al Carpatilor Meridionali. Impreuna cu muntii Mehedinti ei inchid la sud arcul carpatic cuprins intre Jiu si Dunare.

Spre nord sunt limitati de Jiul de Vest, rau care strabate depresiunea Petrosani, incepand din pasul Jiu-Cerna-1330 m, pana la intalnirea cu Jiul de Est, la Iscroni-556 m. Pe parcursul sau, lung de 51 km, Jiul de Vest separa muntii Valcan mai intai de muntii Godeanu, intre pasul Jiu-Cerna si gura vaii Soarbele, apoi de muntii Retezat, intre gura vaii Soarbele si Campu lui Neag.In cadrul depresiunii Petrosani se insira vestitele localitati miniere si industriale Uricani, Lupeni, Paroseni si Vulcan. La nord depresiunea este flancata de muntele Tulisa, culme ce se desprinde din muntii Retezat spre est.

De la Iscroni cele doua rauri formeaza Jiul, rau puternic ce patrunde navalnic spre sud prin spectaculosul defileu Lainici sau Surduc, care formeaza limita estica a muntilor Valcan.Mai intai gatlejul Surducului, apoi, mai jos de Pietrele Albe, Carligele de la Lainici inchid strans valea intre stanci si abrupturi prapastioase.

Limita sudica a masivului, la contactul cu depresiunea gorjana, poate fi considerata pe directia Bumbesti-Runcu-Tismana-Pades pana la vestita vale a Motrului.