Zona Banatului. Produs Turistic Extern

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Zona Banatului. Produs Turistic Extern.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Elena Poli

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

I.Argument pag.4
II.Potential turistic natural pag.5
1.Baile Herculane pag.5
2.Parcul National Cheile Nerei-Beusnita pag.6
2.1.Pestera de la Lacul Dracului pag.7
2.2.Ochiul Beiului si Cascada Beusnita pag.7
3.Parcul National Semenic-Cheile Carasului pag.8
3.1.Pestera Comarnic pag.8
4.Rezervatia naturala Satchinez pag.9
III.Potential turistic antropic pag.10
1.Manastirea Piatra Scrisa pag.10
2.Manastirea Vasiova pag.11
3.Manastirea Hodos-Bodrog pag.11
4.Schitul Poiana Marului pag.12
5.Muzeul Banatului pag.12
6.Palatul Dicasterial pag.13
7.Bastionul Maria Therezia pag.13
8.Lipova-Bazarul Turcesc pag.14
9.Piata Victoriei din Timisoara pag.15
IV.Oferte turistice in Banat pag.15
1.Circuit Nordul Moldovei - Banat – Apuseni pag.15
2.Sejur la Timisoara pag.17
V.Produs turistic Extern-Basilica San Pietro pag.19
VI.Concluzii si propuneri pag.20
VII.Anexe pag.20
VIII.Bibliografie pag.29

Extras din document

I.Argument

Regiunea Banatului se gaseste in partea vestica a tarii si este compusa din judetele Caras-Severin, Timis si Arad.

Cu forma sa de patrulater conturat de rauri (Dunare, Mures, Tisa, culoarul Cernei), precum stravechiul Eden, si cu o suprafata comparabila cu cea a Belgiei de azi (aproape 30.000 kmp.), Banatul a fost, pe rand, prin diversele sale zone, o provincie disputata de regalitatea Ungariei, de taratul bulgar, de formatiuni pre-statale si statale romanesti (intre secolele IX-XIV), cu frontierele mereu expuse.

Numele provinciei se leaga de statutul special ale unor parti ale acesteia in cadrul regatului maghiar medieval,Banatul de Severin si succesorul acestuia Banatul de Lugoj-Caransebes,formatiuni politice,militare si administrative cu rolul de marca in cadrul sistemului defensiv antiotoman.Pentru prima data numele de « Banatus Temesvariensis » sau « Banatus Temesiensis » a fost folosit in rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si in textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699).Pentru romani, regiunea a mai fost cunoscuta si sub denumirea de « Temisana ».

II.Potential turistic natural

1.Baile Herculane

Statiunea Baile-Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene.

Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac.

Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant.

Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare.

În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

Fisiere in arhiva (1):

  • Zona Banatului. Produs Turistic Extern.doc