Zona Botoșani

1. Prezentarea generală a zonei

Municipiul Botoşani

Reşedinţă a judeţului, municipiul Botoşani este aşezat în Câmpia Moldovei , având o populaţie în jur de 129000 de locuitori.

Localitatea este menţionată pentru prima oară în Letopiseţul cronicarului Grigore Ureche în descrierea năvălirii tătarilor din 1439. Dezvoltarea târgului s-a datorat faptului că acesta s-a aflat la răspântie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Albă de Lvov şi mai departe, spre oraşele Hauseatice de la Marea Baltică.

Date istorice

1439 –prima atestare documentară

1551 – Biserica „Sf. Gheorghe“ este ctitorită de doamna Elena, soţia domnitorului Petru Rareş

1552 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, cu acelaşi ctitor, doamna Elena

1670 – apare cea mai veche pecete a târgului pe un document

1759, 28 decembrie – este înfiinţată cea mai veche „Şcoală domnească“

1820 – ia fiinţă „Casa obştească“, cu misiunea de a pava drumurile

1825 – se organizează piaţa din centrul oraşului care în 1832 va fi iluminată pe timp de noapte cu lumânări

1832 – ia fiinţă corpul pompierilor şi se pun bazele organizării sanitare

1835 – ia fiinţă Şcoala primară Armeană

1831 – Boierul I. Mavromati înfiinţează spitalul „Sf. Spiridon“

1838 – ia fiinţă o trupă de teatru, care va alcătui nucleul teatrului „M. Eminescu“, înfiinţat la 21 decembrie 1914

1864 – Mihai Eminescu lucrează ca practicant la tribunalul oraşului

1866 – se inaugurează prima tipografie

1868 – se înfiinţează Camera de comerţ şi industrie pentru judeţele Botoşani, Dorohoi şi Suceava

1871 – prima grădină publică

1887 – apare Liceul de fete „Carmen Silva“

1926 – înfiinţează Universitatea Populară „Nicolae Iorga“

• Aşezarea geografică

Judetul Botosani, regiunea cuprinsă între Siret si Prut, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.

Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.

Resedinta judetului este municipiul Botosani şi este situat în sudul acestuia. Resedinţa de judeţ se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte si hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.

Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

• Populaţia

Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensământul efectuat în anul 2002), 40% locuiesc în mediul urban si 282.322 60% în mediul rural.

Structura etnica, conform ultimului recensamânt, este formată din: români, rromi, rusi-lipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.

Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împărţit între alte culte.

După numărul de locuitori, judeţul Botoşani se încadrează la limita dintre judeţele mici şi mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al judetului.

• Căile de acces

Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.

Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.

Accesul spre Botoşani dinspre judeţele limitrofe se realizează conform hărţii prezentate în anexa 1, astfel: legătura cu centrele studenţeşti Iaşi şi Suceava se face prin drumul european (DE) 58, iar cu oraşele intrajudeţene, respectiv Dorohoi, Săveni, se face prin drumul naţional ( DN) 29.