Activitatea administrației publice locale

INTRODUCERE

Transformările intervenite în Republica Moldova după prăbușirea imperiului sovietic în plan politic, economic și social, au determinat în mod firesc schimbări de substanță și în planul concret al organizării și funcționării administrației statului.

Atât în plan structural-organizatoric, cât și cel material-funcțional, administrația publică a căpătat o nouă filosofie, dobândind o configurație inedită în sistemul global al administrației din Republica Moldova. Fiind chemată să satisfacă interesul general exprimat prin lege, administrația publică constituie activitatea prin care se exercită legea, ea fiind foarte strâns legată de puterea executivă. Și dacă activitate de stat este o activitate de organizare a relațiilor sociale, ideea de organizare fiind punctul-cheie în administrarea publică, în sens larg “administrația publică este o activitate de organizare a anumitor relații sociale, mai concret a legilor și a celorlalte acte ale organelor statului”

Administrația țării este încredințată unor autorități statale, ele fiind administrația centrală și unitățile sale teritoriale precum și administrația locală, chemată să administreze interesele colectivităților locale, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova.

Pornind de la acest raționament putem mai bine să ne dăm seama care sunt deosebirile dintre autoritățile administrației publice locale și diferitele servicii publice ale administrației publice centrale de specialitate (ministere, departamente) care acționează într-un anumit teritoriu, dar sunt structuri exterioare ale anumitor autorități administrative centrale. E necesar de precizat ca în cadrul structurii teritoriale a organelor administrației locale și centrale, relațiile dintre ele sunt foarte variate și, în fine, ele trebuie să colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun - organizarea serviciilor publice pentru cetățenii din teritoriu. Organele administrației publice pot activa eficient în condițiile când toate transformările din societate se efectuează într-o consecutivitate bine determinată și au un suport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai să dirijeze aceste procese, dar să se reformeze ele însele, pornind de la cerințele înaintate de evoluția societății.

Consultând literatura de specialitate existentă și analizând, în particular, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate în teritoriul județului Chișinău și autoritățile publice locale în chestiunile de interes comun, am ajuns la concluzia că prea puțin se studiază în republica noastră relațiile dintre diferite nivele ale administrației publice, aceste considerente determinând alegerea temei abordate în lucrarea de față.

O administrație publică este, susține pr. Univ. Dr. Mihail Platon, “procesul de implimentare a deciziilor politice și ale aparatului autorităților publice centrale și locale, precum și ale personalului implicat în acest proces”. “Orice orânduire socială dintr-un stat suveran nu are un scop mai nobil decât a folosi toată puterea și toate resursele ca în țara sa să domnească ordinea, să asigure inviolabilitatea frontierelor și securitatea statului; susține cultura, învățământul și știința națiunii, libertatea și drepturile cetățenilor, a contribui la circularea veniturilor bănești necesare acoperirii cheltuielilor de funcționare a organelor sale; a stimula administrarea domeniului public și alte branșe pentru buna funcționare a statului”

Legea republicii Moldova nr. 186-XIV din 06.11.98 “privind administrația publică locală” stipulează următoarea definiție de administrare publică - “formă de organizare și executare nemijlocită a puterii executive a statului, factor esențial de care depinde în mare parte exercitarea rolului statului în organizarea și conducerea societății”. Este interesantă, în această ordine de idei, afirmația Mariei Orlov care susține că administrația publică nu este “forma de organizare și executare” ci “este o activitate (sau activități) exercitată de autoritățile publice (prin funcționarii săi) în scopul realizării sarcinilor și funcțiilor statului în interesul general al societății”

În limbajul curent, termenul de administrație se utilizează în mai multe sensuri și anume:

- conținutul principal al activității executive a statului;

- sistem de autorități publice care înfăptuiesc puterea executivă;

- conducerea unui agent economic sau instituții social-culturale;

- un compartiment (direcție, secție, sector, serviciu, birou) din unitățile direct productive sau instituții social-culturale, care nu desfășoară nemijlocit o activitate direct productive.