Analiza sistemului de guvernare in Croatia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza sistemului de guvernare in Croatia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Administratie Publica

Extras din document

Croația, oficial Republica Croația este situată în Europa, în nord - vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de diviziuni administrative și orașul Zagreb. Croația are o suprafață de 56.594 km², având peste o mie de insule. Populația țării este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-catolici.

Croația este o republică parlamentară democratică și unitară. Odată cu prăbușirea partidului unic comunist în RSF Iugoslavia, Croația a adoptat actuala sa constituție în 1990 și tot atunci a organizat primele alegeri libere. Și-a declarat apoi independența la 8 octombrie 1991, ceea ce a accelerat destrămarea Iugoslaviei, independența fiindu-i recunoscută pe plan internațional de ONU în 1992. Conform constituției din 1990, Croația a funcționat o vreme ca sistem semiprezidențial, până în 2000 când a trecut la unul parlamentar. Puterile în statul croat sunt împărțite în ramurile legislativă, executivă și judecătorească. Sistemul legal din Croația este puternic influențat, în structura sa instituțională, de moștenirea practicii legale din Austro-Ungaria. Până la încheierea negocierile pentru aderarea la UE la 30 iunie 2010, legislația Croației a fost complet armonizată cu acquis-ul comunitar.

PREȘEDINTELE

Președintele croat reprezintă Republica Croația în țară și în străinătate, are grijă de funcționare și stabilitatea guvernului de stat și este responsabil pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Croația.

Rolul Președintelui Republicii Croația este stabilit în Constituția Republicii Croația și se bazează pe un mandat politic direct obținut de la popor în alegerile imediate.

Funcția prezidențială este incompatibilă cu orice obligație publică sau profesională, precum și cu apartenența la orice partid politic. În acest sens, președintele îndeplinește o funcție de reprezentare a interesului public vizând interesele tuturor cetățenilor croați, indiferent de orientarea lor politică, orientare etnică sau religioasă și de afiliere.

Puterile președintelui Republicii Croația în domeniul politicii interne

Președintele croat veghează la funcționarea și stabilitatea puterii de stat, la respectarea ordinii constituționale a Republicii Croația, precum și la funcționarea corectă și echitabilă a tuturor organismelor guvernamentale.

În domeniul politicii interne, Președintele Croației, în conformitate cu Constituția țării:

- solicită organizarea de alegeri pentru parlamentul croate alegerile și îl convoacă pentru prima sesiune;

- poate convoca Parlamentul croat într-o sesiune extraordinară;

- încredințează mandatul pentru componența guvernului unei persoane care, pe baza alocării locurilor în Parlamentul croat și a consultărilor, se bucură de încrederea majorității deputaților;

- adoptă o decizie privind numirea primului-ministru al Republicii Croația;

- numește un guvern temporar neparticipant al Republicii Croația, în cazurile prevăzute de Constituție;

- dizolvă Parlamentul croat în cazurile prevăzute de Constituție;

- dacă este necesar, poate să propună Guvernului Republicii Croația să organizeze sesiuni tematice și să examineze aspecte specifice;

- poate participa la ședințele Guvernului Republicii Croația și poate participa la dezbatere;

- propune Parlamentului croat alegerea și demiterea președintelui Curții Supreme de Justiție a Republicii Croația, în conformitate cu Constituția;

- solicită un referendum, în conformitate cu Constituția;

- are drept de grațiere în conformitate cu legea;

- conferă distincțiile și recunoașterile prevăzute de lege.

Competențele președintelui Republicii Croația în domeniul politicii externe

Președintele Republicii Croația reprezintă țara în străinătate și, împreună cu Guvernul, lucrează la elaborarea și implementarea politicii externe a țării.

În domeniul politicii externe, Președintele Croației, în conformitate cu Constituția și cu Legea privind afacerile externe:

- decide stabilirea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Croația

- numește și revocă șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Croația în străinătate

- ia act de acordarea acreditărilor și de retragerea scrisorilor din partea șefilor străini ai misiunilor diplomatice.

Atribuțiile în domeniul apărării și al securității naționale

Președintele Republicii Croația este comandantul suprem al forțelor armate croate responsabile de apărarea independenței și integrității teritoriale a țării.

În domeniul apărării, Președintele Croației, în conformitate cu Constituția și cu Legea privind apărarea:

- reprezintă forțele armate ale Republicii Croația în țară și în străinătate;

- adoptă strategia militară a Republicii Croația;

- declară război și încheie tratate de pace, pe baza deciziei Parlamentului croat;

- numește și retrage funcțiile de șef al Statului Major al Forțelor Armate din Republica Croația și de comandanți militari;

- comandă, contrasemnat de primul-ministru, utilizarea forțelor armate în cazul unei amenințări imediate pentru independența, unitatea și existența statului, chiar dacă nu este declarată stare de război;

- adoptă reglementări cu forță juridică în caz de situație de război și în caz de amenințare imediată a independenței sau a unității statului.

În domeniul securității naționale Președintele Republicii, în cooperare cu guvernul croat, dirijează activitatea serviciilor de securitate prin intermediul Consiliului Național de Securitate, organismul de coordonare centrală a sistemului de securitate al Republicii Croația, care examinează și evaluează amenințările și riscurile existente la adresa securității, și stabilește modalitatea de a proteja și de a exercita interesele securității naționale.

Pentru luarea deciziilor în cadrul Consiliului Național de Securitate, precum și numirea șefului serviciilor de informații de securitate este necesar dublul accord al președintelui republicii și al primului - ministru.

Kolinda Grabar-Kitarović a fost aleasă Președinte al Republicii Croația la 11 ianuarie 2015 pentru un mandat de 5 ani. În perioada 2005 - 2008 a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Croația. Obiectivul principal al mandatului său a fost de a menține Croația pe calea către integrarea euro-atlantică și a condus delegația de stat pentru negocierile privind aderarea Croației la Uniunea Europeană. În perioada 2011 - 2014 a fost Secretarul general al NATO pentru Diplomație Publică. Este cunoscută ca fiind prima femeie din istoria NATO, care a servit în calitate de Secretar general adjunct și femeia cea mai bine clasată în NATO.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza sistemului de guvernare in Croatia.docx

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Croația
http://zagreb.mae.ro
https://europa.eu/european-union
Președinție: http://www.predsjednik.hr Tradus cu ajutorul Google Translate
Parlament: http://www.sabor.hr/ Tradus cu ajutorul Google Translate
Guvern: http://www.vlada.hr Tradus cu ajutorul Google Translate
Ministerul de externe: http://www.mvep.hr Tradus cu ajutorul Google Translate