Comunicarea orala

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Comunicarea orala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Administratie Publica

Extras din document

O bună comunicare este rezultatul unei bune autocunoașteri. Când te cunoști suficient de bine, gândurile îți sunt mai bine structurate, cuvintele sunt mai bine alese pentru a da forma gândurilor, într-un mod mai ușor de înțeles de interlocutor.

Comunicarea este ceea ce transmitem celorlalți despre noi, despre ceea ce gândim, părerea pe care o avem. Felul în care comunicăm, ne reflectă trăirile și vorbește despre noi în întregime.

Din acest motiv, sunt oameni care au un fel de comunicare ușor de urmărit, bine structurat, inteligibil, care transmite anumite emoții.

Toate definițiile date comunicării, indiferent de școlile de gândire cărora le aparțin sau de orientările în care se înscriu, au cel puțin câteva elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informații, idei, păreri, opinii, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul ; nici un fel de activitate, nu poate fi concepută fără procesului de comunicare.

Conumicarea există ori de câte ori o entitate socială poate afecta o altă și modifica reacțiile acesteia prin transmiterea unei informații nu prin acțiune directă. Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit. Evident, acesta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci și muzică, artele vizuale, teatrul, baletul și, în fapt, toate comportamentele umane.

Eduard O. Wilson (1975/2003) consideră comunicarea "o acțiune din partea unui organism care schimba modelul de probabilitate a comportamentului într-un alt organism într-o manieră adaptativă".

Oamenii care exprimă în mod autentic ceea ce simt, ceea ce îi reprezintă, exprima prin cuvinte mesaje încărcate emoțional, cu o energie motivațională aparte, sunt capabili să inspire și să trezească trăiri intense în interlocutori.

Comunicarea deține ponderea cea mai ridicată în cadrul activităților pe care le desfășoară în mod curent un individ. În fiecare zi suntem judecați de către cei din jurul nostru deupa modul cum comunicăm sau după modul în care dorim să ne facem înțeleși.În procesul comunicării, ne folosim de limbaj, simbol și semn. Un cuvânt poate avea mai multe înțelesuri

Comunicarea se realizează pe trei niveluri:

1. Logic

2. Paraverbal

3. Nonverbal

Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.). Dacă între aceste niveluri nu sunt contradicții, comunicarea poate fi eficace.

Fiind un fenomen foarte complex, identificabil la nivel instinctual, la nivel

psiho­social, la nivel cultural, comportând aspecte biologice, dar și tehnologice,

comunicarea se pretează unor clasificări după diverse criterii:

a. După criteriul mijloacelor fizice putem identifica următoarele tipuri de

comunicare:

1. Comunicare acustică.

2. Comunicare tactilă.

3. Comunicare chimică.

4. Comunicare vizuală.

b. După criteriul modurilor de realizare comunicarea poate fi:

- Comunicare directă, caracterizată prin absența oricărei medieri. Emițătorul

- și receptorul se află în același loc, deci în proximitate fizică.

- Comunicare indirectă, prin scriere, care utilizează medierea unor mijloace

- materiale

- Comunicare multiplă, prin imprimate. Folosește posibilități tehnice prin

- care același mesaj poate fi multiplicat și difuzat unui mare număr de receptori

- Comunicare colectivă, realizată prin mijlocirea diferitelor tehnologii ce

- folosesc semnale sonore, vizuale, simboluri, scrieri. Această comunicare se

- caracterizează prin faptul că emițătorul și receptorul sunt grupuri, că mesajul este

- mediat de „un organ de informare” și că el se poate multiplica.

- Comunicare de masă.

c. După criteriul relațiilor emițător­receptor se disting:

1. Comunicare privată

2. Comunicare publică

Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicarea orala.docx