Fals intelectual

Potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. Art. 321, constituie infracțiune :

- (1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.-

Noțiune și definiție.

Infracțiunea constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori prin omisiunea cu stiință de a insera unele date sau împrejurări.

Condiții. Obiectul infractiunii.

Infracțiunile de fals sunt definite ca fiind acele fapte săvârșite cu vinovăție și care sunt de natură să aducă atingere încrederii publice acordată anumitor înscrisuri cărora li se atribuie, din punct de vedere juridic, însușirea de a exprima adevărul. Infracțiunile de fals în înscrisuri aduc o gravă atingere adevărului și încrederii care trebuie să determine formarea și desfășurarea relațiilor dintre oameni.

a) Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor celor lalte infracțiuni de fals.

b) Obiectul juridic special îl formează relațiile sociale a căror naștere, desfășurare și dezvoltare depinde în mod nemijlocit de încrederea publică ce este acordată înscrisurilor oficiale și activității realizate de funcționarii publici sau de alte categorii de funcționari pentru întocmirea acestora.

c) Obiectul material al infracțiunii este un înscris oficial în accepțiunea art. 178 alin. (2) din Codul penal. Atunci când înscrisul este supus unui regim special, se poate ca și fapta să primească o calificare specială.

Subiecții infracțiunii

Subiectul activ al infracțiunii de fals intelectual este calificat, în sensul că acesta nu poate fi decât o persoană care are calitatea de funcționar public și săvârșește fapta în „exercițiul atribuțiilor sale de serviciu”.

Noțiunea de funcționar, trebuie interpretată în sensul art. 175 din Codul penal și anume, că este persoana care exercită, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul în interes public.

Prin funcționar, într-un sens mai larg, se întelege atât persoana care este funcționar public, cât și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele în care acționează „funcționarul public”.

Subiectul pasiv principal al infracțiunii este statul prejudiciat, prin slăbirea încrederii în înscrisurile oficiale, precum și autoritatea publică, instituția publică, instituția sau persoana juridică de la care emană înscrisul.

Subiectul pasiv secundar al infracțiunii va fi persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost prejudiciate în urma executării falsului intelectual.

Legea nu cere condiții speciale de loc, dar referit la timpul săvârșirii infracțiunii, există o condiție de timp intrinsecă acțiunii incriminate, în sensul că falsul intelectual se comite cu prilejul întocmirii unui înscris oficial, deci concomitent cu redactarea sau completarea anumitor date ale unui înscris oficial. Orice operațiune de alterare care s-ar efectua ulterior finalizării înscrisului vor constitui acte componente ale unei alte infracțiuni: fals material în înscrisuri oficiale.

Participația penală este posibilă sub toate formele. Pentru existența coautorului, este necesar ca făptuitorii să aibă calitatea specială cerută de lege și să săvârșească fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Întocmirea îscrisului este de competența mai multor persoane care au calitatea de funcționar și acționează cu aceeași formă de vinovăție (intenția) pentru falsificarea înscrisului oficial, cum ar fi: o comisie de expertiză, o comisie de avizare, o comisie de examen, o comisie de inventariere. Instigator sau complice poate fi orice persoană.