Organizarea și desfășurarea alegerilor locale

1. Stabilirea datei alegerilor

Operațiunea cu care debutează organizarea și desfășurarea alegerilor este stabilirea datei. În practica electorală s-a impus ca regulă: data alegerilor se stabilește cu cel puțin 45 de zile înaintea votării și până la împlinirea a 5 zile de la expirarea mandatului. Acest lucru se face ținând cont de conținutul și succesiunea operațiilor electorale care se fac pe perioada de timp dintre actul de stabilire a datei și ziua alegerilor. Cele 45 de zile sunt atât suficiente cât și necesare pentru realizarea acestor operații.

Bineînțeles că regulile în această privință diferă de la un sistem constituțional la altul. Data alegerilor poate fi stabilită prin lege sau printr-un act al Guvernului. De regulă, data alegerilor este stabilită într-o zi nelucrătoare (duminica). S-a demonstrat totuși că acest procedeu este discutabil, deoarece este una din cauzele absenteismului.

2. Stabilirea numărului, delimitarea și numerotarea circumscripțiilor electorale

Circumscripțiile electorale constiuie cadrul organizatoric teritorial în care se desfășoară operațiunile de alegere. Dacă pentru alegerea șefului de stat, se determină că întreaga țară să fie o circumscripție electorală, alegerea deputaților, senatorilor și consilierilor, presupune o divizare administrativă a teritoriului și a populației, deoarece cei aleși reprezentă grupe de cetățeni sau colectivități umane grupate pe anumite criterii. Există o strânsă corelație între numărul circumscripțiilor electorale și numărul celor ce vor fi aleși. Numărul circumscripțiilor electorale depinde de scrutinul practicat. Scrutinul uninominal presupune un număr mai mare de circumscripții, adică un număr egal cu cel al celor ce urmează a fi aleși, deoarece o circumscripție electorală desemnează un deputat sau, după caz, un senator ori consilier. Scrutinul de listă, potrivit căruia fiecare circumscripție electorală desemnează mai mulți deputați sau, după caz, senatori ori consilieri, presupune un număr mai mic de circumscripții. În asemenea situație circumscripția electorală se identifică, sub aspectul întinderii teritoriale, cu chiar unitatea administrativă.

Pentru a explica stabilirii numărului și delimitarea circumscripțiilor electorale trebuie să ținem cont de faptul că legislația electorală a cunoscut și cunoaște o dinamică aparte. Din acest motiv, schimbările sunt frecvente în tehnicile electorale folosite.

Numărul circumscripțiilor electorale poate fi stabilit prin constituții sau legi, poate fi stabilit, în temeiul legii, de anumite autorități publice, (de regulă Guvernul) după criteriile legale. De exemplu, legea electorală din România în anul 1990, adoptând scrutinul de listă, a stabilit că fiecare județ și municipiul București constituiau o circumscripție electorală, delimitarea lor fiind cea administrativ-teritorială a județelor și municipiului București. Legea privind alegerile autorităților administrației publice locale stabilește că pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună și oraș, respectiv municipiu, constiuie o circumscripție electorală.

Numerotarea circumscripțiilor electorale se poate realiza fie prin lege (de exemplu, Guvern), ea fiind deosebit de utilă în efectuarea și înregistrarea operațiunilor electorale. Stabilirea numărului celor ce urmează a fi aleși în fiecare circumscripție electorală revine autorităților stabilite de lege și după criteriile legale.