Parlamentul Republicii Moldova

1. Structura parlamentelor

După structura parlamentelor conform modul de concentrare şi divizare a puterii legislative, putem clasifica parlamentele în unicamerale şi bicamerale.

Unicameralismul este parlamentul format dintr-o singură adunare reprezentativă, fiind specifică pentru statele unitare şi mici. In R.M. unica adunare legislativă este Parlamentul, format dintr-o singură cameră.

- Bicameralismul este parlamentul format din două adunări reprezentative, cu denumiri proprii pentru fiecare sistem constituţional, fiind regula pentru statele federale şi excepţia pentru unele state unitare. Se pot deosebi mai multe forme de bicameralism :

- Bicameralism aristocratic - una din camere este alcătuită pe criterii elitiste, numinduse şi camera de Sus, ex. Camera Lorzilor din Marea Britanie.

Bicameralism politic - se formează două camere pentru asigurarea calităţii procesului legislative

2. Constituirea şi funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova

Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. Alegerile Parlamentare se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi.

Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţă de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel putin 2/3 din numarul total al deputaţilor. Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat, ulterior, dupa alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.

- Parlamentul Republicii Moldova este ales pentru un mandat de 4 ani, numit şi legislatură (perioada de împuternicire a unei componenţe a Parlamentului) care poate fi prelungit, prin lege organică, doar în două cazuri prevăzute expres de Constituţie: în caz de război sau de catastrofă.

- Parlamentul se întruneşte în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea: Preşedintelui Republicii Moldova; Preşedintelui Parlamentului; 1/3 din numărul deputaţilor.

Şedinţele reprezintă intervalul de timp din cadrul sesiunii când parlamentari se adună

efectiv şi nemijlocit. Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen, şedinţe pe comisii, sedinţe pe fracţiuni parlamentare.

Ordinea de zi a şedinţelor poate fi considerată ca un program de activitate ce oferă posibilitatea desfăşurării şedinţelor în mod ordonat cu o fundamentare prealabilă a tot ce urmează a fi examinat şi dezbătut.

3. Exercitarea mandatului de deputat

Deputatul în Parlament, prin simplul fapt al alegerii lui , intră de îndată în dreptul deplinei exercitări a mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii în Parlament, eliberat de

Comisia Electorală Centrală, în condiţile legii.

Deputatului îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle pe toată legislatura pentru care a fost ales. El este obligat să respecte cu stricteţe Constituţia, legile, normile etice şi morale, este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplul personal la întărirea discipline de stat, la îndeplinirea obligaţiilor civice, la asigurarea drepturilor omului şi la respectarea legislaţiei.

. Deputatul este în drept:

1. să aleagă şi să fie ales în organele Parlamentului

2. să-şi exprime părerea asupra componenţei nominale a organelor formate de Parlament şi asupra candidaţilor persoanelor oficiale în cadrul dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de către Parlament

2

3. să facă propuneri legislative în scris spre a fi examinate de Parlament

4. să facă propuneri şi observaşii asupra ordinii de zi a şedinţie şi modului lor de examinare

5. să propună spre examinarea Parlamentului probleme ce ţin de controlul asupra modului în care organele de stat şi cele obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile execută legile şi hotărîrile Parlamentului.

4. Statutul deputatului în Parlamentul R.M

Statutul deputatului în Parlament este determinată de Constituţie şi de Regulamentul Parlamentului, unele chestiuni ce ţin de exercitarea mandatului de deputat poate fi reglementata şi de alte acte normative. Deputatul este persoană oficială şi reprezentant al puterii legislative supreme, în exercitarea mandatului deputaţi sînt în serviciul poporului. Orce mandat al deputaţilor imperativ este nul.

Deputaţii intră în exercitarea mandatului din momentul alegerii cu condiţia validării lui ulterioare. Durata mandatului de deputat este de 4 ani, acest termen poate fi prelungit în condiţiile prevăzute de Constituţie.

- Incompatibilitatea - are ca scop protecţia şi independenţa celui ales. Aceasta implică o alegere din partea deputatului între mandatul de parlamentar şi oricare altă funcţie retribuită.

Imunitatea parlamentară are ca scop asigurarea independenţei parlamentarului în exercitarea mandatului său şi protejarea lui faţă de acte sau fapte abuzive ale autorităţilor administrative împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii lui de gîndire şi de acţiune. iresponsabilitate juridică - Previne declanşarea sau stabilirea unor consecinţe nefavorabile

Parlamentarului (art.71) pentru votul sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Inviolabilitatea - este prevăzută în cazul eventualelor învinuiri aduse deputatului pentru alte

fapte decât cele săvârşite în stricta exercitare a mandatului, are drept scop să prevină urmărirea judiciară nefondată, arbitrară a deputatului împiedicându-l astfel să-şi exercite mandatul încrediinţat sau să-l constrângă astfel să-l exercite într-un anume mod.

5. Formarea organelor de lucru ale Parlamentului Republicii Moldova

1. Presedintele Parlamentului

În structura Parlamentului, pe trepta cea mai înalta se afla Preşedintele Parlamentului. Sarcina lui principala este de a întreprinde toate masurile logistice şi organizatorice, pentru a asigura funcţionarea normală a organului suprem reprezentativ.