Parlamentul României

INTRODUCERE

Definirea dreptului

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat , în scopul reglementarii relațiilor sociale conform voinței de stat , a căror respectare obligatorie este garantată de forța constrângătoare a statului .

În general, dreptul, este constituit din norme juridice care reglementează relații sociale esențiale, prefigurând anumite conduite ale subiectelor (oameni, autorități, colectivități), în vederea conviețuirii umane, a stabilirii ordinii sociale și realizarea unor valori corespunzătoare stadiului de dezvoltare al societății.

Considerații generale

Parlamentul a apărut ca o reacție împotriva tiraniei, în climatul ideilor care susțineau că titularul puterii suverane este poporul, în perioada revoluțiilor burgheze din Anglia și din unele țări europene. Parlamentul s-a concretizat într-o instituție sub formă de adunare reprezentativă căreia i s-a încredințat în primul rând atribuția de a legifera și de a controla executivul, ca expresie a voinței suverane a poporului. Denumirea generică de parlament a apărut în Anglia, iar din punct de vedere etimologic provine din limba franceză, „parler”, a vorbi, datorită dezbaterilor din cadrul acestui tip de instituție. Tot o formulă cu caracter general este aceea de adunare reprezentativă.

Parlamentele, în unele țări, poartă denumiri proprii, care uneori înglobează două adunări. De exemplu, Congresul SUA. În alte țări, fiecare cameră are numele ei dacă parlamentul este bicameral. În termeni generali se mai desemnează cele două adunări prin camera superioară și camera inferioară, datorită tradiției istorice. Inițial, camera superioară sau senatul avea un rol mai important, membrii ei nu erau aleși, făceau parte din aristocrație. În prezent, în unele state, se consideră că ele au mai puțină putere decât camera inferioară, acolo unde competențele celor două adunări sunt diferite.

Parlamentul exercită atribuțiile calității lui de organ reprezentativ suprem și anume: organizează principalele relații sociale prin mijloacele sale specifice și anume, legiferarea; stabilește opțiunilor politice fundamentale propuse de guvern și urmărește modul cum sunt aduse la îndeplinire; numește, controlează și revocă alte autorități publice care concură la funcționarea mecanismului democratic. In opinia noastră, toate aceste funcții presupun deliberare și decizie.

ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

Structura și mandatul Parlamentului

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților.

Reprezentanții poporului sunt aleși în Parlament, pe baza votului universal, egal, direct, secret și liber consimțit, pe un mandat de 4 ani. Camera Deputaților și Senatul au prerogative egale, cu excepția numirii numai de către Senat a Avocatului Poporului, justificând bicameralismul.

Organizarea internă a Parlamentului este stabilită prin regulament propriu. Pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, Camerele își organizează birouri, comisii care își desfășoară activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate.

Convocat de Președintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul își desfășoară primele activități separat în fiecare Cameră, acestea alegându-și birouri de vârstă, alcătuite din cel mai vârstnic parlamentar și 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri deputați, respectiv senatori. În vederea validării mandatelor parlamentarilor, Camerele își aleg în prima lor ședință câte o comisie de validare, care trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri.

Camerele se pronunță printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propuși pentru validare și prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus să i se invalideze mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorității parlamentarilor prezenți.

Camera Deputaților este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, Grupurile parlamentare și Comisiile parlamentare.

Rolul Parlamentului

Parlamentul este, potrivit Constituției, forul care dezbate și aprobă toate legile după care ne ghidăm în societate: în raporturile noastre de muncă, sociale, în educație, sănătate sau apărare. Tot Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale sau Avocatul Poporului.

Componența și programul Guvernului depind tot de Parlament. Imediat după alegeri, în funcție de înțelegerile politice, majoritatea parlamentarilor înaintează președintelui o propunere de premier. Cabinetul de miniștri și programul de guvernare sunt validate tot prin votul aleșilor. Dacă în cei patru ani de mandat, deputații și senatorii sunt nemulțumiți de prestația Guvernului, pot vota o moțiune de cenzură prin care să îi demită pe premier și pe miniștri.

Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune, însă, elaborarea, dezbaterea și votarea legilor. Fiecare propunere inițiată de parlamentari, Guvern sau cetățeni se discută prima oară în comisiile de specialitate și apoi se votează în plen.

Dacă un proiect legislativ s-a votat prima oară la Camera Deputaților, el urmează aceeași procedură în Senat. Și invers. Deputații au ultimul cuvânt când vine vorba despre legislația muncii, mediu, ajutoare sociale. Senatul decide regulile din educație sau administrație locală.

În ședințe reunite, parlamentarii votează conducerea serviciilor secrete sau a diverselor instituții din subordine: Autoritatea de Supraveghere Financiară, televiziunea publică, Avocatul Poporului.

Tot împreună, aleșii primesc mesajul președintelui României sau rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de apărare a țării. În situație de criză, Parlamentul poate declara starea de război, mobilizarea și încetarea ostilităților militare.

Dacă trei zile pe săptămână parlamentarii lucrează la București, vinerea este dedicată alegătorilor. La cabinetele parlamentare din țară, deputații și senatorii trebuie să discute propunerile și doleanțele cetățenilor din colegiile lor.