Primarul - administrația publică locală

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe.

Legea administrației publice locale, așa după cum se poate observa, prin dispozițiile sale dezvoltă normele constituționale ale art. 121, alin. (2), care fundamentează funcționarea primarilor ca autorități administrative, clarifică conceptul de autoritate administrativă autonomă, rolul și raportul dintre autoritatea deliberativă și cea executivă, precum și competențele care le sunt conferite de lege.

De asemenea, se precizează interdependența lor ca autorități administrative autonome care trebuie să rezolve împreună treburile publice din comune și orașe.

2. STATUTUL PRIMARULUI

În România primarul are o dublă natură :

1) autoritate a administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe.

2) reprezentant al statului la nivelul unității administrativ-teritoriale.

Primarul este autoritate a administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe, el fiind cel care răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local .

De asemenea primarul îndeplinește și rolul de reprezentant al statului în unitățile administrativ - teritoriale în care a fost ales, fapt ce rezultă din dispozițiile art. 69, alin. (1) din legea organică, potrivit cărora, în exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară, precum și a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, aducerea la cunoștința cetățenilor a legilor, precum și a altor asemenea atribuții stabilite prin lege, primarul acționează exclusiv în această calitate.

Ca atare, primarul, ca autoritate administrativă autonomă executivă, unipersonală, prin competențele stabilite de lege, prin calitatea sa de ales al colectivității, de reprezentant al persoanei juridice, (comuna și orașul), dar și de reprezentant al statului, se bucură de un statut specific, aparent preeminent între autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunei sau orașului.

3. ALEGEREA PRIMARULUI

Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială.

Pentru funcția de primar se depun candidaturile separate de către partide, alianțe politice, alianțe electorale sau candidaturi independente, candidații independenți trebuind să prezinte o listă de susținători care să cuprindă minim 20% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția în care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5000 în cazul municipiului București.

Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar. La al doilea tur de scrutin participă numai candidații clasați pe primele două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj. În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. Certificatul alegerii ca primar se eliberează de biroul electoral de circumscripție. Dosarul alegerii primarului se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost ales, iar certificatul alegerii ca primar se eliberează de biroul electoral de circumscripție.

Condiții pentru alegerea primarului.

Ca și pentru consilieri, Legea electorală impune aceleași condiții, și anume:

-să aibă drept de vot;

-să fi împlinit 23 de ani până în ziua alegerilor;

-să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care urmează să fie aleși;

-să nu le fie interzisă asocierea în partide politice;

-la sectoarele municipiului Bucuresti pot candida si pot fi alese persoanele care au domiciliul in municipiul Bucuresti, indiferent de sector.

4. VALIDAREA MANDATULUI

Validarea alegerii primarului se face dupa aceeasi procedura ca si validarea consilierilor. Astfel validarea primarului se face de catre judecatoria in a carei raza se afla unitatea administrativ-teritoriala de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Cererea de validare a primarului se depune in termen de 3 zile de la data constatarii rezultatului alegerilor. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta publica fara citarea partilor in termen de 10 zile de la data depunerii. Hotararea pronuntata este executorie. Aceasta hotarare este supusa cailor de atac prevazute in cadrul procedurii contencioase, instanta pronuntandu-se in 10 zile de la introducerea cererii de apel sau se recurs, dupa caz.

Invalidarea mandatului intervine in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea primarului s-a facut prin frauda electorala constatata conform legii.

Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, anume convocata, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.

Hotararea de invalidare a alegerii poate fi atacata de cel interesat, in termen de 10 zile de la pronuntare, la instanta de contencios administrativ care este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.

In caz de invalidare a primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data noilor alegeri in termen de cel mult 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti ce confirma invalidarea ori dupa ce a expirat termenul de introducere in justitie a unei astfel de actiuni.

Intr-adevar, in caz contrar, al organizarii de noi alegeri - imediat dupa invalidare - am putea fi in prezenta a doi primari legal investiti, respectiv unul nou ales, precum si, con-comitent, altul anterior ales acestuia si repus in functie pe cale judiciara, ceea ce ar crea o situatie juridica inedita, care in conditiile actualelor reglementari ar determina un adevarat impas juridic.

Primarul depune in fata consiliului local juramantul in limba romana ; primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.