Principiul transparentei in administratia publica din Romania

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Principiul transparentei in administratia publica din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Administratie Publica

Extras din document

Transparența este oxigenul democrației, altfel spus transparența administrativă este modul prin care instituțiile publice comunică cu cetățenii, oferindu-le informații cu caracter public.

„Principiul transparenței este considerat important deoarece are rol în menținerea unui nivel optim de funcționare a administrației locale prin simplul fapt că asigură conectarea dintre administrație și cetățean, iar în felul acesta, cetățeanul va avea mai multă încredere în legi și în însăși activitatea administrației, situație care creează efecte pozitive ca: respectarea legilor într-un grad mai ridicat, dezvoltare economică și păstrarea unei relații de cooperare între autoritățile publice și societatea civilă.”

„Dintr-o administrație dirijată, descendentă, segmentată, dorim sa devină o administrație orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informații atât între toate părțile sale componente, cât și cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă și o permit în egală măsură. Din acest motiv, utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cat și extensiv, a noilor tehnologii informaționale este esențială pentru implementarea reformei guvernamentale.”

Pe parcursul lucrării vom descoperi cât de bine s-a pus în aplicare acest „schimb intensiv de informații”, în principal cu exteriorul.

Principiul transparenței trimite la ideea de colaborare, de deschidere față de cetățeni în ceea ce privește elaborarea de acte normative și adoptarea acestora, presupunând ca cei asupra cărora se vor aplica și care vor trebui să le respecte, să fie informați și să aibă acces oricând la orice fel de informație publică, exceptând situațiile prevăzute de lege; a se vedea articolul 6 care exclude publicarea informațiilor care țin de: „apărarea națională, siguranța națională și ordinea publică, interesele strategice, economice și politice ale țării, precum și deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii; b) valorile, termenele de realizare si datele tehnico-economice ale activităților comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii; c) datele personale, potrivit legii.”

În ceea ce privește cadrul legislativ relevant principiului transparenței în România, transparența este reglementată prin Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial nr. 749/3.12.2013.

Potrivit Art. 1. - (1) „Prezenta lege stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.”

Este important să se facă distincția între transparență ca factor de decizie și transparență ca sursă de informație, cunoscută, la fel, și sub noțiunea de acces la informație. „Spre deosebire de accesul la informațiile de interes public, care permite accesul cetățeanului la informațiile publice gestionate de autoritățile publice locale, transparența decizională oferă posibilitatea cetățenilor de a participa activ la procesul de elaborare a actelor administrative normative prin sugestii adresate autorităților publice locale.”

În dreptul administrativ există mai multe aplicări practice ale transparenței. Acțiunile administrative trebuie să fie motivate și subscrise de autoritatea competentă corespunzătoare. Registrele publice trebuie să fie accesibile publicului larg. Agenții autorității trebuie de obicei să se identifice publicului. Funcționarii publici trebuie să accepte anumite restricții privind câștigurile din activități private, care trebuie divulgate și autorizate în prealabil în orice caz. În special, pentru aplicarea transparenței este important ca autoritățile publice să își motiveze deciziile. Respectarea principiului justificării oferă o garanție suplimentară că administrația publică exercită prudent puterea discreționară și că eventualele sale abuzuri de putere sunt detectate și sancționate.

În continuare, scopul legii este prevăzut în art. 1 - (2), astfel: „a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) sa implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.”

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiul transparentei in administratia publica din Romania.docx

Bibliografie

1. Chiveri, Galina, doctorandă, USM, „Prezentarea teoretică a principiului transparenței”, 2013, https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Prezentarea%20teoretica%20a%20principiului%20transparentei.pdf
2. HG 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administrației publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 705 din 6 noiembrie 2001
3. Iancu, Diana-Camelia, „Uniunea Europeană și administrația public”, Iași, 2010, Editura Polirom, Capitolele 1 și 4
4. Ion Georgescu, Laura Ștefan și Oana Zăbavă, „Transparența decizională în administrația publică”, Transparency International Romania, Asociația Română pentru Transparență și Asociația Pro Democrația, publicat cu sprijinul financiar al Agenției pentru Strategii Guvernamentale, https://www.transparency.org.ro/publicatii/ghiduri/TransparentaDecizionalaAPL.pdf
5. Legea 161/2003 privind privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003
6. Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public republicată în Monitorul Oficial nr. 528/2016
7. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial nr. 749/3.12.2013
8. OECD, 1999, „European Principles for Public Administration”, SIGMA paperno. 27
9. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/protest-de-10-august-in-piata-victoriei-organizatorii-au-anuntat-un-sfert-de-milion-de-oameni.html
10. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/convorbirile-jandarmilor-din-10-august-au-fost-desecretizate-1228067
11. https://www.news.ro/social/hans-klemm-la-intalnirea-cu-primarul-capitalei-ambasada-sua-vrea-sa-fie-un-bun-vecin-pentru-bucuresteni-1922404505372016081915541382
12. https://www.factual.ro/declaratii/gabriela-firea-sub-nicio-forma-cetatenii-nu-aveau-dreptul-sa-participe-la-sedinta-pentru-ca-daca-ar-fi-avut-dreptul-erau-pe-acea-lista/
13. https://www.bertelsmann-stiftung.de/en/our-projects/transformationindex-bti
14. https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/codul-administrativ-din-03072019