Problema controlului în administrația publică

Stiinta administratiei a aparut din timpuri stravechi, prima atestare fiind gasita la precursori in secolul al XVIII-lea. Obiectivul, misiunea si metodele administratiei s-au schimbat in timp, astfel putem spune ca este si o stiinta recenta.

Nu exista o legatura puternica intre vechea “stiinta a politiei” si “stiinta administratiei” din aceste vremuri, pentru ca au existat fragmentari si rupturi, care la randul lor au afectat evolutia acestei stiinte.

Cercetarile lui Profiroiu, Marius Constantin din 2001 au evidentiat ca “ De-a lungul timpului, cunoasterea administratiei a fost interpretata ca o cunoastere practica, concreta, utila in procesul de satisfacere eficace a sarcinilor, stiinta administratiei fiind definita ca arta de a administra bine.”

A.Iorgovan spunea ca “ Istoria omenirii, de altfel, este istoria guvernarii si administrarii popoarelor”. Administratia poate fii prezentata din doua puncte de vedere. In primul rand, intr-un sens formal, care descrie administratia ca un sistem alcatuit din institutii si autoritati publice, care organizeaza si executa legile, iar in al doilea rand, intru-un sens material prin care se realizeaza o buna functionare a serviciilor publice.

2. Controlul - scurta prezentare

Cercetarile lui Saguna din 2001 (citat de o serie de autori Roman, Roman si Tabara, 2007) spun ca “ Prin control, conducerea isi asigura informarea reala, dinamica si preventiva care ridica valoarea concluziilor si calitatea deciziilor.”

V. Munteanu (op. cit., p. 21) referindu-se la controlul in administratie, mentioneaza: “Cunoasterea situatiei patrimoniale a autoritatilor, institutiilor publice se realizeaza cu ajutorul documentelor primare si a evidentei tehnico-operative si contabile. Asigurarea, corectitudinii, exactitatii si realitatilor acestor informatii constituie o problema de mare raspundere a controlului financiar.”

Prin control se evalueaza efectele in comparatie cu normele si obiectivele, dar ajuta si la evitarea tendintelor si fenomenelor care trebuie corectate. Controlul arata forma de perfectionare a modului de gestiune, de organizare si de conducere a activitatilor unitatilor economice.

Evolutia controlului in Romania

Controlul s-a exercitat in Romania in diferite moduri, inca de la aparitia primelor forme statale. In perioada Principatelor Romane, veniturile erau controlate de domnitori, iar supusii plateau biruri si dijme. Potrivit documentelor, prima atestare privind controlul a fost in timpul domnitorului Matei Basarab (1632 - 1654). Prin controlul creat de Matei Basarab, obligatiile fiscale au fost diversificate, iar datoriile au fost repartizate pe unitati teritoriale. In acest timp a aparut notiunea de buget general - visteria statului.

3. Tipuri de control

CONTROLUL LEGISLATIV

Cea mai importanta putere a sistemului de control, este puterea legislativa, care este detinuta de Parlament. Cel mai des, Parlamentul, exercita un control preventiv asupra birocratiei.

Parlamentul isi exercita controlul asupra administratiei cu ajutorul legilor - constitutionale, organice sau ordinare. Prin folosirea acestor legi, se realizeaza formele functionarii administratiei publice si se stabilesc atributiile sistemului administrativ, regulile de functionare si modalitatile de control.

Regulile de functionare se regasesc intr-o serie de legi organice precum:

- Legea administratiei publice

- Legea functionarii Guvernului si a aparatului acestuia

- Legea organizarii ministerelor si a altor agentii nationale

Regulile pentru organizarea administratiei se gasesc in legile ordinare, ca de exemplu, Legea alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale.

Toate aceste legi se bazeaza pe Constitutie.

In afara folosirii legilor, Parlamentul poate constitui comisii parlamentare de control, care verifica functionarea administratiei in diferite domenii de activitate care sunt considerate de Parlament conduse gresit. Comisiile sunt organizare in cazul aparitiei unor abuzuri sau neglijente in sistemul de functionare al administratiei.