Sistemul administrativ al Finlandei

Introducere

În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda și s-a ocupat de creștinizarea acesteia.

Asezarea geografica a Finlandei, intre Rusia - la est si Suedia - la vest, a jucat un rol important in istoria2 tarii. In anii 1000, Suedia si Rusia au declansat o batalie pentru Finlanda. Suedia a obtinut controlul in 1100 si 1200, dar conflictul dintre Suedia si Rusia pentru posesiunea Finlandei a continuat sute de ani. Astazi, limba suedeza este, alaturi de finlandeza, limba oficiala. Rusia a detinul controlul asupra tarii intre 1809 si 1917, cand Finlanda si-a declarat independenta si a devenit republica cu presedinte si parlament. In timpul celui de-al Doilea razboi Mondial (1939 - 1945), Finlanda a luptat de doua ori cu Uniunea Sovietica (formata sub conducerea Rusiei in 1922 si dizolvata in 1991).

În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.

În 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluția bolșevică, Finlanda și-a declarat independența. Dezacordurile despre viitorul politic al

țării au condus la un război civil între Roșii și Albi. Albii au câștigat. Independența Finlandei a fost recunoscută în 1918.

Războiul civil din Finlanda a fost un conflict între forțele "roșiilor" (punaiset) (social-democrații aliați cu comuniștii finlandezi) și cele ale "albilor" (valkoiset) aflate sub comanda Senatului conservator, care în toamna precedentă reușise formarea unui guvern de unitate națională, care avea ca scop menținerea status quo-ului, (să mențină independența și monarhia constituțională).

Finlandezii folosesc mai multe nume pentru acest conflict: vapaussota (războiul pentru libertate), kansalaissota ori sisällissota (războiul civil), luokkasota (războiul de clasă), punakapina (rebeliunea roșie), torpparikapina (războiul meșteșugarilor), veljessota (războiul între frați), sau chiar și vallankumous (revoluție). Deși toate aceste nume reflectă într-un fel sau altul realitatea istorică, sunt cu toate încărcate de semnificații propagandistice.

Războiul civil și războiul în continuare sunt două dintre cele mai controversate și încărcate emoțional evenimete din istoria modernă a Finlandei. Aceste două conflicte sunt văzute ca două puncte de cotitură a soartei finlandeze, amândouă având o uriașă influență asupra politicii interne și celei externe.

În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un ultimatum Finlandei și a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar și-a păstrat independența, spre deosebire de alte state baltice. Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995

1. Sistemul administrativ

Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1989 si ulterior ratificate, Finlanda este o republica prezidentiala. O noua Constitutie, adoptata la 04.06.1993, a intrat in vigoare la 01.03.2000.

Puterea legislativa 19 este exercitata de un presedinte si de un parlament unicameral, format din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste un Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim- ministru. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani. (vezi fig. 1)

Pornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice pe cele trei tipuri de autoritati.

Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice sistemului administrativ existent20.

Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul Parlamentar.

Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.

Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in timp a sistemului administrativ.

Prezentam in continuare doar cateva aspecte relevante despre modul de exercitare a autoritatii in Finlanda de astazi.