Tutelă administrativă

Din punct de vedere etimologic, notiunea de tutela administrativa este imprumutata de dreptul public din dreptul civil, dandu-i-se un alt continut. Daca in dreptul comun tutela este o institutie juridica care exprima protectia si ocrotirea unor persoane lipsite de aparare, de discernamant, in dreptul administrativ notiunea de tutela are in vedere protejarea interesului general care poate fi uneori lezat in conditiile descentralizarii administrative

Tutela administrativa reprezinta o forma de control exercitata asupra autoritatilor administrative descentralizate, fiind considerata drept un control special exercitat de statul unitar prin autoritatea centrala asupra autoritatilor administrative descentralizate.

In Romania, tutela administrativa a fost exercitata inca din perioada interbelica. Doctrina romaneasca interbelica a definit tutela administrativa ca fiind "dreptul autoritatii centrale de a controla administratia comunala si cea a stabilimentelor publice, drept ce se exercita fata de unele din actele lor mai importante si fata de organele deliberative"

2) Corelarea formei de control de tutela administrativa cu principiul descentralizarii

Este unanim admisa printre doctrinari ideea potrivit careia descentralizarea este o problema exclusiv de natura administrativa. Autonomia colectivitatilor locale se exercita la nivelul statului unitar si nu reprezinta o divizare politica a puterii sau o impartire a suveranitatii. Autoritatile publice ale statului se folosesc de un control administrativ, precum si de alte forme de control derivate cum ar fi controlul de tutela administrativa asupra activitatii autoritatilor administratiei publice locale in vederea asigurarii respectarii legilor, asigurarii intereselor nationale si a legalitatii actelor administrative emise de aceste autoritati. Calificand controlul de tutela administrativa ca pe unul necesar, E. D. Tarangul isi argumenteaza pozitia afirmand ca "o independenta completa a autoritatilor descentralizate ar duce la o anarhie in stat" Prin urmare, autoritatile centrale au dreptul, dar si datoria de a exercita un asemenea control asupra autoritatilor descentralizate. Verificarea efectuata de organul de tutela (prefectul) nu reprezinta un control ierarhic deoarece intre acesta din urma , pe de o parte, si consiliile locale/consiliile judetene/primarii, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Inainte de aparitia Lg. 340/2004 privind institutia prefectului si de modificarea Lg. 215/2001 privind administratia publica locala , descentralizarea putea fi apreciata ca fiind mai ingradita, prefectul avand dreptul de a propune Guvernului dizolvarea unui consiliu local sau judetean, demiterea sau suspendarea din functie a unui consilier sau primar, chiar daca hotararea in cauza era luata de Guvern.

3)Raporturile de tutela administrativa

Raporturile de tutela administrativa sunt o categorie speciala de raporturi de drept administrativ, stabilite intre Guvern (ca autoritate tutelara) si consiliile judetene, consiliile locale si primari (ca autoritati tutelate) Guvernul isi exercita atributiile sale prin intermediul prefectului, ca reprezentant al sau in teritoriu.

Aceste raporturi de drept administrativ sunt reglementate in: Constitutie (art.123 alin.5), Lg. 340/2004 republicata in M.Of. nr.225/24 mar.2008 (art.19 alin.1 lit.e; art.20), Lg. 262/2007 care modifica Lg. contenciosului administrativ nr.554/2004 (art.I punctul 4).

Raporturile stabilite intre autoritatea tutelara si autoritatile tutelate presupun realizarea de catre autoritatea tutelara, prin intermediul reprezentantului sau in teritoriu, a unui control de legalitate, partial si indirect, asupra actelor administrative.