Agricultura ecologica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Agricultura ecologica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Protecția plantelor.

Plantele cultivate, ca și unele dintre cele necultivate, dar folositoare, trebuie protejate prin măsuri tehnologice speciale datorită capacității lor de autoapărare relativ reduse și tendinței de intensificare a frecvenței și intensității unor factori abiotici (îngheț, arșiță, secetă, exces de apă, degradare fizică, chimică și biologică a solurilor, greșeli tehnologice etc.) și biotici (buruieni, boli și dăunători) nefavorabili (Toncea, 2002 și Toncea I. & R., Stoianov, 2002).

Pentru a supraviețui, plantele cultivate trebuie să facă față concurenței a circa 30 000 de buruieni, din care 1800 pot produce serioase pierderi economice, să reziste atacurilor a peste 50 000 de fungi, care provoacă mai bine de 1500 de boli, a 15 000 de nematozi, din care 1 500 provoacă pagube grave și a peste 800 000 de insecte, din care 10 000 pot uneori provoca efecte devastatoare (Farmer‘s digest, 1979).

Pagubele produse de acești factori biotici plantelor cultivate variază, în medie, între aproximativ 24 % și 45 %, indiferent de tehnologia de cultivare (tabelul 5.4.2.7.1) și, de obicei, la aceste pierderi de recoltă contribuie, mai mult sau mai puțin, toate categoriile de dăunători. Datele din acest tabel sugerează, de asemenea, ierarhizarea dușmanilor naturali în următoarea ordine crescătoare: buruieni, dăunători și boli.

Pagube produse plantelor cultivate de către buruieni, boli și dăunători

Cultura Total din care:

(%) Buruieni Boli Dăunători

Grâu 23,9 9,8 9,1 5,0

Orez 46,4 10,8 8,9 26,7

Porumb 34,8 13,0 9,4 12,4

Cartof 32,3 4,0 21,8 6,5

Sfeclă de zahăr 45,3 12,3 16,5 16,5

Oleaginoase 32,5 10,8 10,2 11,5

Legume 29,7 8,9 10,1 8,7

Livezi și vii 28,0 5,8 16,4 5,8

Media 34,1 9,4 % 12,8 % 11,6 %

Definiții

De regulă, lucrările științifice de protecția plantelor utilizează unul sau mai multe dintre următoarele cuvinte: buruiană, dăunător, boală și combatere.

Buruiană este numele dat diverselor plante care cresc în locuri unde noi nu dorim să crească. Această definiție, promovată, se pare, de adepții agriculturii intensive, include toate speciile de plante care cresc împreună cu plantele cultivate.

Multe dintre aceste, așa- zise, buruieni, sunt însă surse de excelente medicamente pentru menținerea și refacerea sănătății oamenilor (Jourdain, citat de Păun, 1995, susține că peste 40% din medicamentele moderne, franceze și americane, se obțin din produse naturale, în majoritate din plante).

Din această categorie fac parte: albăstrița (Centaurea cyanus), bătrânișul (Erigeron canadensis), ciumăfaia (Datura stramonium), coada calului (Equisetum arvense), cucurbețica (Aristolochia clematitis), fumărița (Fumaria sp.), holera (Xanthium spinosum), macul de câmp (Papaver rhoes), mușețelul (Matricaria chamomilla), muștarul negru (Brassica nigra), păpădia (Taraxacum officinalis), pălămida (Cirsium arvense), pirul târâtor (Agropyrum repens), rugul de miriște (Rubus caesius), steghia (Rumex alpinus), sugelul (Lamium amplexicaule), tătăneasa (Symphytum officinale), torțelul (Cuscuta sp.)traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), trei frați pătați (Viola arvensis), troscotul (Polygonum aviculare), turița (Galium aparine), ventrilica (Veronica officinalis), volbura (Convolvulus arvensis) și zămoșița (Hibiscus trionum).

Alte ―buruieni‖ precum: căprița (Chenopidium sp.), iarba grasă (Portulaca oleracea), mohorul lat (Echinocloa crus-galli), păpădia (Taraxacum officinale), susaiul (Sonchus sp.), știrul (Amaranthus retroflexus) etc. sunt folosite pentru furajarea animalelor, în timp ce pentru stimularea compostării gunuaielor gospodărești și zootehnice se pot folosi: coada calului (Equisetum arvense) și mușețelul (Matricaria chamomilla) și păpădia (Taraxacum officinalis). Alte plante, precum coada calului (Equisetum arvense), măcrișul calului (Rumex obtusifolius), mușețelul (Matricaria chamomilla) etc., servesc la extragerea de insecto-fungicide.

Pe de altă parte, este adevărat că nu vrem ca albăstrelele, macul, muștarul, mușețelul, pirul, știrul, mohorul sau volbura să crească peste tot în culturile noastre de câmp și din grădină. Întrebarea care se pune este deci, cum putem restricționa creșterea acestor buruieni care au tendința să ne năpădească culturile.

De asemenea, lista buruienilor cu valoare economică (deocamdată) mai restrânsă rămâne destul de încărcată, cu peste 100 de specii, dintre care unele, precum busuiocul sălbatic (Galinsoga sp.), costreiul (Sorghum halepense), cornaciul (Xanthium sp.), hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), iarba vântului (Apera spica-venti), lupoaia (Orobanche sp.), măzărichea (Vicia sp.), mohorul (Setaria sp.), mușețelul nemirositor (Matricaria inodora), odosul (Avena fatua), pirul gros (Cynodon dactylon), pungulița (Thlaspi arvense), sângele voinicului (Lathyrus tuberosus), trestia (Phragmites australis), zârna (Solanum nigrum) etc. sunt foarte dăunătoare .

Fisiere in arhiva (1):

  • Agricultura ecologica.docx