Amenajarea integrată a teritoriului - studiu de caz Județ Vaslui

Judeţul Vaslui – străveche vatră de cultură şi civilizaţie românească în care trecutul glorios de luptă este atestat prin numeroase mărturii în piatră şi bronz.

Meleagurile de legendă ale Vasluiului au fost şi sunt un interesant punct de atracţie turistică pentru toţi acei care vor să admire fermecătoarea privelişte a blândelor dealuri moldovene sau să se întâlnească cu minunaţii locuitori, descendenţi demni ai plăieşilor lui Ştefan.

Nicolae Iorga spunea „Putine locuri imi sunt mai duios cunoscute ca acest tinut al Vasluiului, care nu-i nici la munte, nici la ses si se impartaseste de o nesamuita frumusete”.

Locurile şi monumentele istorice şi de arhitectură ale Vasluiului amintesc şi glorifică în primul rând epoca de aur a lui Ştefan cel Mare, personalitatea celui care a fost “cel dintâi dintre principii lumii” şi “marele împărat al românimii”.

Principalele trasee turistice care străbat teritoriul judeţului au ca punct de plecare Vasluiul, reşedinţa judeţului, oraş învăluit în aura de legendă, unul din cele mai vechi târguri pe hartă Moldovei.

Pământul judeţului păstrează ascuns în sânul său relicvele vieţii de altădată, urmele unui trecut îndepărtat, pe care întâmplarea sau cercetarea atentă şi dirijată le scoate la lumină. Astfel, rezervaţiile arheologice Valea Seacă, Prodana şi Tabăra din apropierea municipiului Bârlad, Dealul Teilor-comuna Poieneşti, au contribuit la înzestrarea muzeelor ţării şi ale judeţului.

Judeţul Vaslui concentrează însemnate monumente istorice, social-culturale şi arhitectonice, care au dăinuit peste veacuri, legate de viaţa şi activitatea unor personalităţi istorice.

Asezare geografica, localizare, vecinatati, cadru natural

Judetul Vaslui este situat în estul României, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5.318 km², reprezentând 2,23 % din suprafata tarii Are drept vecini, la est Republica Moldova, graniţa constituind-o râul Prut, la vest, judeţele Neamţ, Bacău, Vrancea, la sud, judeţul Galaţi şi la nord, judeţul Iaşi.

Organizarea administrativă a teritoriului, judeţului Vaslui la 31 decembrie

Judeţul Vaslui Numărul oraşelor

şi municipiilor din care:

municipii Numărul

comunelor Numărul

satelor

2002 4 3 71 456

2003 5 3 71 449

2005 5 3 81 449

2006 5 3 81 449

2007 5 3 81 449

2008 5 3 81 449

2009 5 3 81 449

Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, judeţul Vaslui are 3 municipii (Vaslui, Bîrlad şi Huşi), două oraşe (Negreşti şi Murgeni) şi 81 comune cu 449 sate.

Relieful este format în întregime din ansambluri de culmi şi văi largi orientate, in majoritatea situaţiilor, N-S. Principalele forme de relief prezente pe teritoriul judeţului Vaslui sunt dealurile joase (în partea centrala si de vest) si câmpiile deluroase (în partea de est), dintre care se pot evidenţia: Podişul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huşi şi Depresiunea Elan-Săratu, toate fiind subunitaţi fizico-geografice ale Podişului Bârladului.

Din punct de vedere al altitudinii, relieful judeţului Vaslui variază între înalţimile cele mai mari ce se găsesc în bazinul Racovei (485 m - Dealul Mângaralei, 465 m in Dealul Răzeşti, 461 m in Dealul Schitului) şi înălţimea minima de 10 m din lunca Prutului.Aspectul general al podişului este de dealuri înalte cu plaiuri uşor ondulate. Spre văile Bârlad şi Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi, modelaţi intens prin procese de alunecare şi torenţialitate. În sud culmea se lăţeşte aproape ca un podiş în Colinele Măluşteniului. Către Valea Elanului văile torenţiale coboară spre est si sud-est de la 250 m la 100m.