Analiză a punctelor forțe și a punctelor slabe în agricultura românească

INTRODUCERE

Prezentare generala a sectorului agricol si forestier

Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei romanesti.

Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in perioada 1989 – 2000, a fost in

mod constant semnificativa, remarcandu-se o crestere a acesteia de la 13,7% in 1989 la

18,6% in 1992. Ponderea a fost mentinuta pana in 1996, dupa care s-a constatat o

descrestere la 12,9% in 1999 si, respectiv, la 11,4% in 2000.

Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica, in

special datorita disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate,

ponderea in totalul populatiei active reprezentand 40,6% in anul 2000 fata de 27,5% in

1989.

Agricultura a actionat ca tampon ocupational impotriva efectelor socio-economice ale

tranzitiei, prin absorbtia fortei de munca eliberata de industriile urbane.

Din suprafata totala agricola de ha 14.856.845 ha, la finele anului 2000, suprafata

arabila reprezinta 63,2%, pasunile si fanetele 33,3%, restul fiind ocupat de vii si livezi.

Suprafata acoperita cu paduri, respectiv 6.669.933 ha, reprezinta 27,7% din suprafata

totala a tarii.

Sectorul privat este principalul detinator al terenului agricol, la 31.12.2000 avand in

exploatare 8.098,3 mii ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, 210,2 mii ha teren

viticol din totalul de 271,7 mii ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha

si 4.303,2 mii ha pasuni si fanete din totalul de 4.925,9 mii ha.

Exploatatiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploatatii agricole pe o

suprafata de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha si 4170,3 mii gospodarii individuale,

pe o suprafata de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare.

In industria alimentara, din numarul initial de 440 societati comerciale aflate in

patrimoniul statului, in administrarea Agentiei pentru Privatizarea si Administrarea

Patrimoniului Statului (APAPS), pana in prezent au fost privatizate 345 Societati

comerciale.

Volumul productiei agricole globale (PAG) s-a redus cu 3% in 1990 fata de 1989. In

perioada 1990-2000, productia de cereale a inregistrat fluctuatii cuprinse intre 12 si 22

milioane tone, datorită conditiilor climatice, faramitarii terenurilor, precum si deteriorarii

sistemului de irigatii.

In anul 2000, productia vegetala a scazut cu 20,4% fata de anul 1999, datorita, in

principal, secetei care a afectat Romania.

6

In perioada 1990-2000, efectivele de animale s-au redus la aproape jumatate datorita

destramarii cooperativelor specializate in cresterea animalelor si eliminarii subventiilor

pentru fermele de stat.

Evolutia descendenta a nivelului productiei animaliere a fost cauzata si de reducerea

cererii de carne pe piata interna. Micii producatori au ajustat efectivul de animale la nivel

corespunzator nevoilor de consum propriu si la posibilitatile limitate de comercializare a

produselor animaliere pe piata interna.

Inainte de 1989, Romania era exportator net de produse agricole. Incepand din 1990,

Romania a devenit importator net de produse agricole.

Din 1990 si pana in prezent, s-au evidentiat trei faze mai importante in evolutia

schimburilor comerciale cu produse agricole ale Romaniei:

-1990-1993, balanta comerciala agricola a fost puternic negativa;

-1994-1997, balanta comerciala agricola s-a imbunatatit;

-1997-2000, puternice fluctuatii in cadrul balantei comerciale agricole.

In anul 2000, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole

s-a cifrat la 1270,5 mil.US $, din care exporturile romanesti au reprezentat 338,5 mil.US

$ iar importurile 932,0 mil.US $. Balanta comerciala cu produse agricole a inregistrat un

deficit de 593,5 mil.US $.

Exportul consta, in principal, din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata

redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse

agricole prelucrate, exportate in cantitati relativ importante, sunt uleiul de floarea

soarelui si vinurile.

Principalul partener comercial al Romaniei, in domeniul comertului cu produse agricole,

este Uniunea Europeana, cu care se deruleaza peste 33% din totalul schimburilor

comerciale.

Al doilea partener important este CEFTA,

Puncte tari:

1. Preponderenta de soluri fertile de pe teritoriul Romaniei:

Solurile:

- scăderea fertilităţii datorită utilizării unor tehnologii inadecvate

- eroziunea de suprafaţă pe versanţi determinată de defrişări

- clasele de soluri au o distribuţie aproximativ egală: - 25% molisoluri

- 26%argiluvisoluri

- 21% cambisoluri şi spodosoluri

- 25% alte soluri

2. O buna etajare a reliefului permite practicarea foarte diversificata a culturilor:

. UNITĂŢILE ZONALE:

A. ZONA STEPEI ŞI SILVOSTEPEI - 0-300 m

a. Stepa – 0-100m

- caracteristică: C. Bărăganului, Dobrogea central-sudică, sudul Pod. Moldovei

Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunării-stepa secundară

- vegetaţia ( ierburi mărunte xerofile), fauna, solurile caracteristice

b. Silvostepa: - 100-300 m

- caracteristică: C. Moldovei, E Pod. Bârladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Râmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( excepţie M. Măcin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crişană

vegetaţia (ierburi mărunte xerofile şi pâlcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice

b. ZONA PĂDURII—300-1800 m

I. Etajul pădurii de foioase –300-1200 m

1. Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)