Analiza unei idei de afaceri - cultura de ciuperci Champignon

1. DEFINIREA IDEII

Din ce in ce mai multi romani vor sa manance atat sanatos cat si gustos. Ciupercile, denumite de marii specialisti si „carnea vegetala”, prin continutul lor pot satisface aceste cerinte ale consumatorilor.

Ciuperca “champignon” prezinta o valoare nutritive ridicata avand un continut in proteine de 4 – 5 %, hidrati de carbon – 1,4%, vitamine (B, A, C) si numeroase substante minerale.

Ciupercile pot fi consumate si ca aliment dietetic deoarece nu contin amidon iar grasimile sunt in cantati foarte reduse si numai sub forma combinata de fosfatide, lecitine, agaricine si ergosterile. Acestea avand un gust deosebit constituie o variatie placuta si necesara in alimentatie.

2. DESCRIEREA ETAPELOR ANALIZEI

In acest capitol voi descrie pe scurt urmatoarele etape:

- analiza ideii de afaceri;

- analiza cererilor pe piata;

- analiza strategica (analiza SWOT).

In urma unui studiu de piata, am observat ca in Romania exista o cerere mult mai mare decat oferta in ceea ce priveste cultura de ciuperci “champignon” .

Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus bisporus) s-a dezvoltat in ultimii 35 de ani de 9 ori in SUA, de 9,2 ori in Franta, de 5,8 ori in Anglia si de 350 de ori in Olanda. Dar nu si in Romania. Ceea ce inseamna ca o asemenea afacere este ferita de concurenta si prin urma poate atrage un profit bun.

Acum, consumul anual pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g de ciuperci. Consumul normal ar fi de cca 2 kg/locuitor.

Realizand o analiza SWOT a culturii de ciuperci, am concluzionat ca afacerea are mult mai multe puncte forte si oportunitati decat puncte slabe si amenintari. O analiza SWOT detaliata voi face intr-un alt capitol.

Deci, luand in considerare cele relatate mai sus, pot afirma ca ideea infiintarii si dezvoltarii unei culturi de ciuperci “champignon” poate fi materializata.

3. GENERAREA IDEILOR

Cultura ciupercilor Agaricus bisporus (“champignon”) se bucura in toata lumea de o traditie binecunoscuta, cu radacini in secolul al 17-lea. Primele culturi ale ciupercii Agaricus bisporus au fost obtinute in Franta, in regiunea Parisului. De aici si denumirea de “champignon de Paris” folosita si astazi pentru aceasta specie de ciuperci cultivate.

Fazele de cercetare si dezvoltare au demonstrate in timp ca aceasta cultura nu este numai eficienta, dar si ca rezultatul ei, ciupercilor “champignon”, constituie un aliment foarte gustos si cautat.

Prima ciupercarie s-a amenajat în anul 1952, la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti, cultura fiind realizata în saci pe pardoseala, dupa care în anul 1957 s-a mai înfiintat o ciupercarie la Combinatul Agroalimentar „30 Decembrie” Copaceni- Bucuresti.

În anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliul de ciuperci si mai târziu la Mangalia, Olt, Ploiesti. În anul 1988 a intrat în functiune la Iernut- Tg. Mures prima din cele 9 ciupercarii intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmând sa fie înfiintate la Popeni-Bcuresti, Târnaveni, Constanta, Ploiesti, etc.

În ultimii 10 ani cultura ciupercilor la noi în tara a cunoscut o dezvoltare semnificativa datorita faptului ca dupa 1989, deschizându-se frontierele, s-au putut lua informatii din tarile occidentale despre aceasta îndeletnicire. Cei care si-au realizat aceasta afacere au facut-o dupa unele sfaturi si informatii culese din afara tarii si mai ales din Ungaria, Italia, Franta, Olanda

4. CERCETAREA PIETEI

In prezent, cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult datorita cererii in crestere.

Pe piata interna insa, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene si in Romania si produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

Materia prima, compostul si stratul de acoperire se produc si în România,dar la un randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60de zile.

Pe plan mondial, Franta si Olanda se afla pe locul I.

În anul 1989 s-a realizat o statistica a cultivatorilor de ciuperci pe plan mondial si s-a stabilit ca pâna în anul 1985, productia de ciuperci era urmatoarea:

- SUA - 270 mii tone;

- Franta - 175 mii tone;

- China - 140 mii tone;

- Olanda - 105 mii tone;

- Anglia - 70 mii tone.

Productia de ciuperci în Olanda, în ultimii 40 de ani a crescut de peste 320 de ori. În Olanda, la Horst, se afla una din cele mai mari statiuni de cultura si cercetare a ciupercilor, fabrici pentru producerea utilajelor de producere a compostului, instalatii de automatizare si mecanizare si controlul parametrilor de cultura.

În Germania, la Dieskan exista un mare centru de cultura a ciupercilor, unde se organizeaza cursuri pentru cultivatorii de ciuperci.Din anul 1975 începe cultura în saci în subterane sau alte locuri care au posibilitatea de pasteurizare a compostului pe cale sintetica, pe pardoseala sau pe diferite rafturi.

In momentul de fata, Polonia a devenit furnizorul de ciuperci nr.1 in Europa, unde exista 2500 ciupercarii In 2008, Polonia a produs cca 210000 tone ciuperci proapsete din care pentru export 124000 tone ciuperci proaspete.

Romania nu exporta, importa .

In Romania se importa saptaminal 100-150 tone ciuperci proaspete. Anual, aceasta cantitate, daca ar fi produsa in Romania ar insemna aparitia a cca 800 camere productie ciuperci, capacitate 20 tone compost/camera. Este un potential destul de mare pentru Romania, mail ales in conditiile in care , pana in 2013 sunt alocate fonduri nerambursabile.