Extras din referat

Notiuni Generale

Sisteme Agrosilvice

Notiunea de sistem agrosilvic reprezinta adaptarea termenului englez “agroforestry” care reprezinta managementul durabil al terenurilor cu rol de a creste productia totala pe aceasi unitate de suprafata, prin combinarea culturilor agricole cu o forma de vegetatie forestiera si a animalelor in mod simultan sau seccesiv, adaptat specificului zonal.

Prin introducerea arborilor in sistemle agricole se asigura pe de o parte durabilitate prin dezvoltarea pe termen lung a sistemului nou creat, iar pe de alta parte stabilitatea culturilor agricole, pasunilor, animalelor. Prezenta arborilor are rolul de a spori productivitatea sistemelor agrosilvice, vitalitatea, biodiversitatea, capacitatea de a exercita functii multiple ecologice, economice si sociale la nivel local si regional.

Sistemele agrosilvice sunt sisteme de cultura in care se realizeaza, combinarea si asocierea culturilor agricole, animalelor cu cele forestiere pentru obtinerea unor productii agricole si silvice suplimentare, asigurand astfel un management durabil al resurselor naturale.

Culoare silviculturale

In cadrul unei tehnologii avansate sunt rezultate sistemele care au drept component animale, specii furajere si arbori, care include deschiderea de culoare de acces pentru recoltarea materialului lemnos rezultat in urma realizarii lucrarilor de ingrijire( curatiri, rarituri) si a lucrarilor de expleatare a lemnului, insamantarea culoarelor si fertilizrea acestora.

Culoarele se insamanteaza cu specii de graminee si leguminoase furajere, tolerante la umbra.

Sunt sisteme pastorale a carei principala productie este de lemn de calitate superioara. Pasunatul animalelor implica productia unei mase furajere care nu pot fi obtinute in detrimentul productiei silvice. Aceste obiective pot fi atinse dupa ce padurea a depasit stadiul de paris-codrisor si intra in stadiul de codru, cand arborii au ajuns la un nivel in care nu mai sunt supusi vatamarilor.

In cee ace priveste caracteristicile culoarelor de acces din cadrul acestui sistem silvopastoral, acestea vor avea latimi de 2,5 - 3,5 m , distante de 10 - 30 m , pentru a permite pe de o parte realizarea lucrarilor de ingrijire a arboretelor, selectionarea rborilor de viitor dar si obtinerea unei mase furajere.

Speciile forestiere intalnite in aceste sisteme sunt de regula specii de lumina apartinand rasinoaselor(molid, brad, larice) si , intr-o masura mai mica, foioaselor (stejar). Faptul ca la o parte din speciile de rasinoase elagajul natural este slab, iar trunchiurile arborilor prezinta ramuri pana la baza nu permite animalelor patrunderea in padure, astfel ca pasunatul se poate realiza doar in liita culoarelor deschise si insamantate.

In cee ace priveste speciile furajere, productivitatea acestor este medie, in mare masura datorita faptului ca speciile furajere ocupa o suprafata mica din suprafata totala, dar este de calitate buna si completeaza necesarul de hrana in perioada secetoasa. Intr-o padure de pin silvestru, de exemplu, productia de plante furajere variaza de la 0,2 la 0,8 t/ha/an.

In concluzie, desi pasunatul in padure inca se practica in unele tari nu este o solutie eficienta pentru cresterea animalelor, doarece nu conduce la obtinerea de sporuri in greutate, fiind doar o masura de supravietuire in conditii dificile.

Pasuni cu arbori

Sistemele silvopastorale definesc modul de utilizare a unui teren in care speciile forestiere furnizeaza produse lemnoase si nelemnoase in acelasi timp cu cresterea animalelor. Initial, sistemele silvopastorale nu reprezentau altceva decat pasunatul animalelor in padure. Au, deci, o istorie la fel de veche ca ocupatia de crestere a