Bolile Cartofului

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Bolile Cartofului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: LEVENTE MOLNAR

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. BOLILE CARTOFULUI

Rasucirea frunzelor de cartof

(Solanum virus 14 Smith)

(Potato leafroll virus)

Este cea mai pagubitoare viroza a cartofului; pierderile în productia de tuberculi sunt de 10%, la soiurile tolerante si 95% la plantele soiurilor sensibile crescute din tuberculi infectati.

Simptome. La plantele formate din tuberculi infectati, toate foliolele sunt rasucite sub forma de cornet, pieloase, groase, rigide, iar la atingere produc un zgomot caracteristic. Plantele infectate ramân pitice, cu aspect de tufa, iar la unele soiuri se observa o pigmentare violacee sau o necroza a marginilor foliolelor. Tuberculii ramân mici, putini la numar si cu necroze reticulare în pulpa. La plantele infectate secundar în vegetatie, rasucirea se manifesta numai în etajul superior.

Agentul etiologic. Este un virus sub forma de particule izometrice; inactivarea termica are loc la 70°C; dilutia limita este de 10-4, iar longevitatea in vitro este de 4 zile la 2°C. Prezinta tulpini ce se deosebesc prin virulenta si prin proprietatile antigene ridicate.

Patogenie si epidemiologie. În citoplasma perifloemica, virusul produce incluziuni cu aspect cristalin sau agregat neregulat. Virusul infecteaza tesuturile progresiv si ajunge în floem pe care îl necrozeaza. Pentru ca virusul din frunza sa ajunga în tubercul sunt necesare 8 – 16 zile. Din cauza necrozarii floemului, amidonul nu mai migreaza în tuberculi si se acumuleaza în frunze care devin groase, rigide. Virusul se transmite prin tuberculi, iar în vegetatie prin afide (Myzus persicae). Transmiterea prin afide este persistenta si circulativa; afidele, pentru a achizitiona si inocula virusul, trebuie sa se hraneasca timp de 24 de ore.

Profilaxie si terapie. Se vor folosi la plantare tuberculi sanatosi; fertilizarea cu azot în exces poate atenua sau masca simptomele; folosirea soiurilor rezistente este o masura profilactica sigura si economica (v. “Profilaxia si terapia integrata a bolilor cartofului”); devirozarea prin termoterapie (timp de 3 – 6 saptamâni se tin tuberculii în aer încalzit la 37°C) si prin cultura meristemelor.

Mozaicul “Y” al cartofului

(Solanum virus 2 (Orton) Smith)

(Potato virus ”Y”)

Viroza este frecventa în toate culturile de cartof si diminueaza productia cu 50 – 90%.

Simptome. Simptomele sunt foarte variate în functie de tulpina virotica, soiul de cartof si temperatura. Plantele crescute din tuberculi infectati au frunzele marmorate, încretite, necrozate si cad de pe lujeri. La plantele infectate primar se observa mozaicarea frunzelor asociate cu rugozitate si ondularea marginilor. Pe nervurile inferioare, petioluri si tulpini apar necroze liniare (stricuri). Uneori în tuberculi apar necroze.

Agentul etiologic. Virusul “Y” se prezinta sub forma de filamente flexuoase ce sunt inactivate la 50 – 62°C; dilutia limita este între 10-2 si 10-6 , iar longevitatea “in vitro” este de 7 – 50 zile. Prezinta tulpini comune si tulpini ce provoaca necroza si hipersensibilitate. Virionul este un antigen puternic ce induce o imunitate puternica.

Patogenie si epidemiologie. În citoplasma celulelor a fost puse în evidenta incluziuni tipice (pinwheel) asemanatoare cu o roata excavatoare si care sunt folosite în diagnosticarea rezistentei materialului de ameliorare la virusul “Y”. Virusul se transmite în natura în mod nepersistent prin afide care pentru a achizitiona si inocula sucul cu virus trebuie sa se hraneasca timp de 15 – 60 secunde. Poate infecta ardeiul, tomatele, tutunul etc.

Sursa de infectie este formata de tuberculii infectati plantati sau de cei ramasi în sol. În cultura, plantele crescute din acesti tuberculi cât si cele infectate imediat sau dupa 36 zile de la rasarire reprezinta principalele surse de infectie; infectiile se produc pâna la jumatatea lunii iulie. Virusul invadeaza progresiv tesuturile, poate migra pe cale vasculara prin care de fapt ajunge în tuberculi.

Profilaxie si terapie. Se recomanda aplicarea de masuri agrofitotehnice care sa grabeasca vegetatia; se va planta cartof liber de virusuri; dozele de azot vor fi moderate (dozele mari sensibilizeaza plantele); cultivarea de soiuri rezistente – v. “Profilaxia si terapia integrata a bolilor cartofului”; eliminarea riguroasa si timpurie a plantelor virozate; combaterea insectelor vectoare si recoltarea timpurie.

Mozaicul X al cartofului

(Solanum virus 1 Smith)

(Potato virus “X”)

Boala este deosebit de frecventa la materialul nesupus ameliorarii de mentinere, iar plantele virozate îsi diminueaza productia în medie cu 10 – 20%, dar pagubele pot fi mai mari când virusul “X” se asociaza cu virusurile “Y”, “A” si “S”.

Simptome. Simptomele variaza de la un mozaic usor, internervurian, pâna la un mozaic puternic, însotit de rugozitatea frunzelor. Virusul “X” împreuna cu virusul “A” produce un mozaic asociat cu deformare, iar cu virusul “S” reduce numarul si greutatea tuberculilor.

Agentul etiologic. Virusul se prezinta în forma de bastonase; la 70 – 76°C este inactivat în 10 minute; dilutia limita este între 10-5 si 10-6; rezista în suc 250 zile. Prezinta tulpini normale, inelare si brune care se deosebesc prin virulenta si specificitate antigenica.

Patogenie si epidemiologie. În celulele cartofului, virusul “X” produce incluziuni sub forma de benzi (particule virale) si incluziuni proteice lamelare la care proteina nu este înrudita cu capsida virionului.

Infectia la unele soiuri de cartof este latenta si plantele nu prezinta nici o modificare evidenta; alte soiuri sunt imune sau hipersensibile. În natura, virusul se raspândeste prin tuberculi si contact. În câmp, plantele de cartof provenite din tuberculi infectati reprezinta sursa de inocul.

Profilaxie si terapie. La plantat se va folosi material certificat, liber de virusul “X”. Folosirea de soiuri rezistente si hipersensibile, devirozate prin termoterapie, culturi de meristeme si tratamentul cu Ribavirin (ser antiviral) reprezinta masuri foarte eficace.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bolile Cartofului.doc

Alte informatii

U.S.A.B.M.V. TIMISOARA / Facultatea de Horticultura