Bolile Castravetilor

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Bolile Castravetilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

BOLILE CASTRAVETILOR

Mozaicul castravetilor

(Cucumis virus 1 (Doolitte) Smith, Cucumber mosaic virus)

Viroza este foarte frecventa în sera si extrem de pagubitoare.

Simptome. Primele simptome apar la frunzele tinere, care prezinta pete mici, galbene, ce se observa numai la examinarea prin transparenta. Frunzele mai batrâne sunt mozaicate, cu marginile rasucite spre partea inferioara si cu petiol scurt. Plantele infectate ca si internodurile au dimensiuni reduse. Frunzele de la baza (cele mai în vârsta) prezinta necroze în ²y² cu dezvoltare centripeta. Cu timpul se produce distrugerea progresiva a frunzelor începând cu cele de la baza. Fructele infectate prezinta mozaic ce evolueaza în cloroza cu insule verzi si sunt mici, denivelate. Daca în incubatie, temperatura scade sub 200C are loc ofilirea rapida a plantelor. Simptome asemanatoare se întâlnesc la pepeni, dovleci si dovlecelul comestibil.

Agentul etiologic. Virusul este izometric cu contur poliedric, relativ instabil în sucul plantelor infectate; temperatura de inactivare si dilutia limita sunt în jur de 700C si respectiv 10-4. Prezinta multe tulpini si ca antigen este slab.

Patogenie si epidemiologie. În citoplasma celulelor, virusul produce incluziuni sub forma de cristale hexagonale sau placi colturoase. Prin samânta se transmite numai la pepenele galben. Circuitul virusului în natura este asigurat de 200 specii de plante ce apartin la 40 familii botanice, datorita sensibilitatii si transmiterii virusului prin samânta. În natura, virusul este raspândit de peste 60 specii de afide; pentru achizitionare, afidele se hranesc 5 – 10 secunde, dar capacitatea de transmitere scade dupa 2 minute si este pierduta dupa 2 ore (transmitere nepersistenta).

Profilaxie si terapie. În câmp, cultura de castraveti, ca si la celelalte culturi anuale susceptibile la virus, se va izola de plantele ornamentale perene, semincerii de legume, spanacul de toamna, leguminoase perene si sfecla de zahar; în mod special se distrug buruienile Stellaria din cultura si terenurile din jur. Sera va fi libera de orice planta care asigura circuitul virusului. Combaterea afidelor, obtinerea si cultivarea soiurilor rezistente are o importanta profilactica deosebita (soiul olandez Hokus are 3 gene de rezistenta cu transmitere intermediara la descendenti). Genitori de rezistenta: Armour, Wisconsin SMR 9, 12, Burpee hibrid s.a.

În cazul bioterapiei, de perspectiva pentru agricultura României forma premunizanta VMC - ARN satelit hipovirulent – VMC virulent (premunitie de tip virus contra virus).

Patarea unghiulara a castravetilor

(Pseudomonas siringae pv.lachrymans (Smith et Bryan) Young, Dye et Wilkie)

În tara noastra boala a fost semnalata pe castraveti si pe dovlecei

Simptome. Boala apare pe cotiledoane, frunze, flori si fructe. Pe cotiledoane apar pete mici, brune, circulare sau neregulate si hidrozate. Pe frunze petele sunt unghiulare (3 – 5 mm), hidrozate, de culoare verde închis cu halo galben – verzui. Dimineata si pe timp umed, pe fata inferioara a petelor apare un exsudat mucilaginos, albicios sub forma de lacrima care se usuca, formând o crusta alb – cenusie. Petele se pot înmulti, conflua, tesuturile atacate se brunifica, cad si frunzele ramân perforate. Pe tulpini si petioluri apar pete asemanatoare, care duc la vestejirea, uscarea sau putrezirea lor dupa cum timpul este uscat sau umed. Pistilurile florilor atacate se desprind de pe lujeri. La fructele atacate se observa pete mici, rotunde, cufundate si acoperite cu exsudant albicios.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bolile Castravetilor.doc

Alte informatii

U.S.A.M.V.B. Timisoara