Botanica

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Botanica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Familia fabaceae.

Plante ierboase, arbusti, arbori si liane. Radacinile poarta nodozitati cauzate de simbioza cu bacteriile care asimileaza azotul atmosferic. Frunze rareori simple, de obicei simplu sau dublu penat-compuse. Flori actinomorfe si zigomorfe pe tipul 5, grupate de cele mai multe ori in inforescente racemoase. Gineceu unicarpelar, cu ovar superior. Fruct pastaie sau leguma.

Mazare – pisum sativum – 35-200 cm. Planta ierbacee agatatoare. Frunze compuse, paripenate, terminate cu carcei. La baza frunzelor se afla doua stipele mari. Flori albe sau putin violet-roscate. Petale 5, inegale; cea mediana superioara formeaza stindardul, cele doua laterale- aripile si cele doua inferioare formeaza luntrea sau carena. Stamine 10, dintre care 9 unite prin filamente si una libera. Fruct pastaie, cu seminte mari, globuloase. Planta alimentara cultivata mult in toata tara.

Fasole- phaseolus vulgaris- 0,3-497)m. Planta ierbacee volubila, cu frunze mari, trifoliate. Flori albe, rozee sau violete, solitare sau in raceme. Fructul, pastaie, variaza ca forma si culoare dupa soiuri. Seminte reniforme sau sferice. Prin continutul mare de proteine si amidon din seminte, fasolea este una dintre cele mai insemnate plante alimentare. Cultivata mult in toata tara.

Soia – Glycine max- pana la 1 m. Planta ierbacee, bogat ramificata si cu peri aspri. Frunze trifoliate, paroase. Flori violete pana la albe. Pastai mici, galbene, acoperite cu peri aspri. Din seminte se prepara paine, biscuiti, bomboane, ciocolata si se extrage ulei comestibil.

Linte – Lens culinaris- 15-75 cm. Frunze paripenat-compuse, terminate cu carcei. Flori alburii, cu vinisoare liliachii. Pastai mici, cu doua seminte care se folosesc in alimentatie.

Bob- Vicia faba- pana la 1 m. Frunze cu 1-3 perechi de foliole verzi-cenusii sau albastrii. Flori albe, pe aripi cu o pata mare neagra. Pastaie mare, cu seminte comestibile.

Naut- Cicer arietinum-50-60 cm. Planta ierbacee, cu peri glandulosi. Flori purpurii, albastre sau albe. Pastaie cu doua seminte comestibile.

Salcam – Robinia pseudacacia-arbore de 25 (30) m. Frunze imparipenat-compuse, cu stipele transformate in ghimpi. Flori albe, parfumate, in receme lungi. Se planteaza pentru fixarea terenurilor erodate si nisipoase, cat si ca arbore ornamental. Lemnul are intrebuintari multiple. Melifera, comuna la campie si dealuri, cultivata si salbaticita.

Gladita –Gleditschia triacanthos -20(45) m. Frunze paripenat-compuse. Flori mici, verzui. Pastaie roscata. Cultivata in perdele de protectie, ca arbore de ornament si in garduri vii. Lemnul dur este folosit ca si al salcamului.

Lupin, cafelute- Lupinus luteus- 80-120 cm. Frunze palmat-compuse. Flori galbene, parfumate si verticilate in raceme. Pastai galbene, brunii, paroase, cu seminte pestrite. Cultivata ca planta furajera, textila, melifera si ca ingrasamant verde.

Drobita- Genista tinctoria- 30-60 (100) cm. Flori galbene, in raceme terminale. Subarbust prin fanete, poieni, la margini de paduri.

Glicina- Wistaria sinensis-pana la 20 m. Planta lemnoasa, volubila, cu frunze mari, imparipenate. Flori albastrii-violete, mirositoare, in raceme lungi. Cultivata ca planta ornamentala, in parcuri si gradini.

Trifoi alb- Trifolium repens. Planta perena, cu tulpini taratoare si radacini adventive la noduri. Flori albe, care apoi devin trandafirii sau brun-roscate, dispuse in capitule globuloase. Prin fanete, pasuni umede si cultivata pentru nutret.

Trifoi rosu – Trifolium pratense- 30-70 cm. Frunze trifoliate. Flori rosii-purpurii, in capitule globuloase. Melifera. Prin pasuni, finete si cultivat ca planta furajera.

Lucerna- Medicago sativa – 30-90 cm. Frunze trifoliate. Flori albastre-violacee, in raceme terminale, erecte. Pastai rasucite de 2-3 ori ca un melc. Planta furajera, cultivata.

Spacerta- Onobrychis viciaefolia- 30-70 cm. Frunze imparipenate. Flori rosii carmin-viu, cu striatii purpurii, in raceme lungi. Pastaie reticulata, monosperma. Melifera. Prin locuri ierboase cultivata ca planta furajera.

Mazariche- Vicia sativa- 30-80 cm. Cu cate 1-2 flori purpurii. Pastaie lunga, cu peri scurti. Se foloseste ca ingrasamant verde si ca furaj. Melifera. Prin semanaturi si cultivata.

Oresnita- Lathyrus tuberosus- 50-100 cm. Pe rizom sunt tuberozitati mari cat alunele. Frunze cu doua foliole si carcei ramificati. Flori rosii-purpurii, parfumate, in raceme. Melifera. Comuna in toata tara.

Vatamatoare-Anthyllis vulneraria- 5-60 cm. Frunze bazale intregi si tulpinale penate. Flori aurii, in capitul globulos in varful tulpinii. Furajera. Raspandita in pasuni si fanete insorite, pe soluri calcaroase.

Osul iepurelui-Ononis spinosa-30-60(70) cm. Planta ramificata, lemnoasa la baza si foarte spinoasa. Flori roz, rar albe, situate langa varful unor ramuri ghimpoase. Medicinala.

Coroniste- Coronilla varia-30-120 cm. Frunze imparipenat-compuse. Florile roz, cu varful carenei violet, sunt dispuse in umbela. Prin fanete, araturi, livezi, in margini de paduri.

Sulfina- Melilotus officinalis – 50-100(200) cm. Frunze trifoliate. Flori galbene, numeroase si foarte parfumate, in raceme lungi. Medicinala si melifera. Prin fanete, semanaturi, pe marginea drumurilor.

Unghia gaii- Astragalus glycyphyllos. Tulpina intinsa pe pamant si indoita in unghiuri pronuntate. Flori galbene-verzui, in raceme. Pastai liniare, putin arcuite, in forma de gheara. Prin paduri, tufisuri si poieni.

Fisiere in arhiva (1):

  • Botanica.docx