Caracterizarea agriculturii la nivel mondial

Introducere si importanta agriculturii

Agricultura, cultivarea pamantului pentru a creste plante, a constituit ramura economica principala inca de la inceputurile civilizatiei. Ea asigura cea mai mare parte a alimentelor, materialelor necesare pentru imbracaminte si alte materii prime pentru industrii. In urma cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revolutie in dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului ca hrana se putea obtine nu doar prin strangerea plantelor salbatice si vanarea animalelor ci si prin cultivarea plantelor din seminte si prin cresterea anumitor animale in captivitate. Inceputurile agriculturii i-a determinat pe oameni sa se stabileasca, in loc sa duca o viata agitata si nomada. Curand fermierii au fost capabili sa produca mai multa hrana decat necesarul si cu surplusul au inceput sa-i hraneasca pe cei care erau dedicati artei, unor meserii sau comertului, facand astfel posibila dezvoltarea civilizatiilor.

Jumatate din populatia globului lucreaza in agricultura. Exista insa mari diferente intre rolul jucat de agricultura in diferite zone ale planetei.In tarile aflate in curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ 90% din populatie lucreaza pamantul. Spre deosebire de acestea, doar aproximativ 2% din populatia activa se ocupa cu agricultura in tarile industrializate ale Marii Britanii si Statelor Unite. Cu toate acestea, datorita inaltei eficiente si a tehnicilor stiintifice utilizate, Statele Unite reprezinta cel mai mare exportator de produse agricole. In tarile in curs de dezvoltare un mare numar de oameni lucreaza in ferme - ei producdoar necesarul de hrana al familiilor lor, cu un surplus foarte mic pentru vanzare. In tarile dezvoltate majoritatea fermelor sunt de tip comercial, unde productia este vanduta pe bani. Unii oameni din tarile in curs de dezvoltare cum sunt pigmeii din Africa Centrala si bosimanii din desertul Kalahari mai traiesc si astazi strangand plante vanand animale salbatice, cam la fel cum traiau stramosii nostri inainte de aparitia agriculturii. Unii practica forme simple de agricultura, pastorala, ca de exemlpu transhumanta nomada a animalelor cum ar fi caprine, bovine si ovine. Altii prtactica destelenirile numite si ”taie si arde”. Acest mod de practicare a agriculturii implica curatarea unei zone de paduri sau pasuni si plantarea culturilor vreme de cativa ani. Dupa „obosirea” solurilor, cultivatorii trec la o noua curatire prin ardere. Toate aceste metode simple de agricultura implica deplasari ale populatiei. Dar multi fermieri din tarile in curs de dezvoltare care practica agricultura doar pentru subzistenta, duc o viata care implica doar deplasarea pe suprafete mici. In vreme ce agricultura de subzistenta reprezinta o activitate importanta in tarile tropicale, agricultura pe plantatii joaca un rol vital in economie in mod deosebit in comertul international.

Agricultura in Europa

Agricultura europeana este mixta, deoarece in aceeasi regiune se cultiva o mare varietate de plante agricole si se cresc animale. Datorita gradului ridicat de modernizare si a unei agriculturi intensive, in special in zona central vestica, avem parte de o productie ridicata, de piata, spre deosebire de estul continentului unde inca se mai practica o agricultura de subzistenta.

Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa de Est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si secara.

• Studiu de caz: Franta

Franţa deţine o suprafaţă agricolă de aproape 30 milioane hectare, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din suprafaţa totală a teritoriului. Terenurile situate de o parte şi de cealaltă a paralelei 45 latitudine nordică permit o mare diversitate a producţiei. Circa 61% din suprafaţa agricolă a ţării este ocupată de culturi, 35% de păşuni şi 4% de vii.

În prezent, fermele franceze exportă mai multe produse agricole decât orice altă naţiune europeană (respectiv 22% din producţia agricolă totală a UE), Franţa urmând să devină prima ţară de pe continent complet auto-suficientă în ceea ce priveşte alimentele de bază. Chiar dacă activitatea economică se concentrează în jurul unui număr redus de întreprinderi de mari dimensiuni, agricultura rămâne de domeniul micilor exploataţii de tip familial.

Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), Franţa este cel mai mare cultivator de cereale de pe continent şi lider la producţia de grâu, orz şi porumb dintre statele UE. De asemenea, în 2010, Franţa a ocupat primul loc în ceea ce priveşte producţia de carne de pasăre (1,7 milioane tone) şi, respectiv, carne de vită (1,5 milioane tone).

Viticultura este o ramura speciala a agriculturii franceze. Cu o istorie bogata in productia vinului, francezii se pot mandri cu locul 1 in lume la consumul pe cap de locuitor (65l/an), in acelasi timp fiind pe locul 2 ca si producatoar de vin (62 mil hl). 10-12% din productia agricola anuala provine din viticultura, iar vinul si distilatele contribuie, intr-o mare masura, la echilibrarea comertului exterior francez

– Teren agricol – 29,57 mil. ha (53,75% din suprafaţa totală a ţării).

– Teren arabil – 18,5 mil. ha (33,64% din suprafaţa totală).

– Pajişti – 10,7 mil. ha.

– Păduri – 23,2 mil. ha.

– Forta de munca– 30 mil.

– Populaţia activă agricolă – 1,14 mil.