Cererea de consum de carne de pui in Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Cererea de consum de carne de pui in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Carnea de pui este un produs de mare importanță, accesibil pentru întreaga populație. Nivelul consumului de carne de pasăre/locuitor este în corelație directă cu producția de carne și puterea de cumpărare a consumatorului. Pentru a justifica creşterea rapidă a consumului de carne de pasăre şi, implicit a producţiei, există argumente convingătoare: carnea de pasăre reprezintă un aliment cu valoare biologică ridicată, are calităţi dietetice şi nu există interdicţii religioase în consumarea ei.

Sistemul de producție a cărnii de pui este foarte sofisticat și începe înainte de ecloziunea puilor. Puii destinați producției de carne sunt rezultatul unor combinații genetice complexe, care sunt obținute cu câteva generații înainte. Creşterea păsărilor necesită cunoştinţe variate din următoarele considerente: numărul mare de specii (peste 10 specii) cu particularităţi biologice, de creştere şi de întreţinere; caracterul complex al producţiilor; metabolismul foarte intens, care face ca păsările să reacţioneze deosebit de repede la cea mai neînsemnată modificare a condiţiilor de viaţă; modul de reproducţie caracteristic, întreaga dezvoltare embrionară fiind sub conducerea nemijlocită a omului; gradul înalt de climatizare, mecanizare şi automatizare a adăposturilor, astfel încât păsările sunt sustrase aproape integral de sub influenţa condiţiilor de mediu natural; creşterea în efective mari, care pot ajunge la milioane de păsări pe întreprindere, etc.

Competiţia acerbă, presiunile legate de preţ din partea retailerilor, standardele ridicate pentru bunăstarea animalelor şi obiceiurile în continuă schimbare sunt cerințe cheie pentru sectorul național de carne de pasăre. Studiile de piață au evidențiat că plăcerea gustului este de departe factorul cel mai important când vine vorba despre alegerea consumatorului, jucând un rol important în 48,1% din achiziţia de alimente la nivel național. Sănătatea se află pe locul al doilea, cu 26,1%.

În prezent, există patru provocări majore cu care se confruntă sectorul românesc de carne de pasăre:

- standarde mai ridicate pentru siguranţa alimentelor şi bunăstarea animalelor;

- presiune în ceea ce priveşte profitabilitatea;

- puterea concentrată a retailerilor şi grupurilor din alimentaţia publică;

- nevoia de dezvoltare de durată şi preferinţele consumatorilor.

Carnea de pasăre pentru consum se realizează în România în două sisteme de producţie:

1) Sistemul intensiv-industrial, reprezentat de:

- fostele întreprinderi avicole de stat;

- societăţi private;

- crescătorii avicole private organizate după anul 1990 şi care folosesc

mijloace intensiv-industriale de creşterea păsărilor.

2) Sistemul extensiv-gospodăresc, reprezentat de:

- gospodării ţărăneşti care folosesc păsări neselecţionate, furajare tradiţională (în principal cereale), iar producţia de carne de pasăre se foloseşte în cea mai mare parte pentru autoconsum. Livrările la fondul de consum se fac sporadic (toamna - păsări vii).

Industria puilor din România operează în principal în cadrul a două modele organizaționale: producția integrată pe verticală și verigi independente ale lanțului de producție. În cadrul modelului integrat pe verticală, o parte sau toate verigile lanțului de producție (reproducție, stație de incubație, adăpost, fabrica de furaj și unitatea de prelucrare) sunt controlate de întreprinderea integratoare. Integratorul asigură puii de o zi, hrana și, în unele cazuri, adăpostul și este proprietarul păsărilor în orice moment. În cadrul celui de al doilea model constând în verigi independente, fiecare verigă a lanțului de producție lucrează în cadrul unei piețe deschise și își asumă propriile riscuri. Fermierul este proprietarul păsărilor și se confruntă într-un mod mai direct cu fluctuațiile de preț pentru hrană și cererea de carne de pasăre.

Sistemul intensiv industrial al cărnii de pui din România utilizează broilerii cu o creștere rapidă. Acești pui de carne ating greutatea țintă în viu de 2-2,5 kg în aproximativ 35-45 de zile. Există unele mici variații în funcție de companie și de segmentul de piață care trebuie aprovizionat. Tendința generală este de a ține puii de carne selectați pentru o creștere rapidă în adăposturi închise și controlate, cu așternut și aprovizionare automată cu hrană și apă.

Puii de carne cu o creștere lentă (de la 70 până la 81 de zile) atrag un interes din ce în ce mai mare în producția și vânzarea din ultimii ani. Aceștia sunt utilizați în producția în aer liber și cea biologică, cu densități mici și acces permanent către o zonă exterioară. Cu toate acestea, experții din industrie consideră că puii de carne cu creștere lentă vor rămâne o nișă de piață. În plus, există o producție de pui de carne certificați, care presupune ținerea acestora în interior până la vârsta de 56 de zile, ca o producție intermediară între puii de carne standard și producția biologică. Referitor la puii cu creștere lentă, experții din industrie estimează o cotă de piață situată între 5 % și 10 % din totalul producției.

Evoluția pozitivă a consumului de carne de pui a fost legată dintotdeauna de avantajele acestor alimente cu un conținut mare de proteine și cel mai mic procent de grăsimi, care au un preț avantajos în raport cu produsele din alte tipuri de carne. La nivel de comportament de consum, clienții devin tot mai atenți la alegerile făcute, selectivi în privința mărcilor și a produselor, preocupați de siguranța alimentară. Consumatorul așteaptă produse noi la raft, caută diversitate. Se conturează un profil al noului consumator de carne de pui: mult mai atent la produsele pe care le alege și mai preocupat de raportul calitate/ preț, care optează pentru mărci ce îi oferă siguranță, confort, autenticitate și stabilitate.

Un studiu de piaţă realizat de Transavia relevă faptul că 65,5% dintre români consumă carne de pui aproape zilnic. Cercetarea prezintă şi media lunară de consum de carne de pui,

Fisiere in arhiva (1):

  • Cererea de consum de carne de pui in Romania.docx