Chimionul

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Chimionul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Descrierea chimionului 4
Descrierea plantei din punct de vedere farmaceutic şi compoziţia chimică 7
Pregătirea produsului în vederea prelucrării 8
Distilarea cu vapori de apă sub presiune 8
Descrierea uleiului de chimion 10
Bibliografie 11

Extras din document

1. Descrierea chimionului

Chimionul este o planta bianuala, uneori perena, inalta pana la 100 cm, avand o tulpina brazdata, ramificata si acoperita cu frunze rare si adanc divizate. Florile sunt asezate in umbele compuse, lipsite de bractee. Caliculul este redus la 5 dintisori mici, petalele in numar de 5 sunt inegale, mici, de culoare alba, mai rar roz, fiecare crestata in 2 lobi. Fructele sunt ovale, ingustate la ambele capete, avand coaste vizibile, la inceput verzi, apoi de culoare galben-bruna. Infloreste in lunile mai-iulie. Se gaseste prin fanetele din regiunea de campie si pana in cea subalpina. In tara noastra, chimionul se cultiva pe suprafete intinse.

Despre cultura chimionului

In stare spontana, chimionul este intalnit pretutindeni in Europa; la noi in tara il intalnim mai des in flora regiunilor de deal. Cultivat se gaseste in mai multe tari europene cu precadere in Olanda, Belgia, spatiul CSI, Polonia, Germania, etc. Alte surse mentioneaza si tari precum Egiptul, Marocul, nordul Africii. In tara noastra este cultivat mai mult in regiunile deluroase si cu umiditate suficienta.

Chimionul este luat in cultura de multa vreme. Planta este pomenita de unii scriitori antici ca Theophrast, Disoscoride si altii. Dioscoride recomanda chimenul ca leac impotriva anemiei. Fructele lui erau folosite in antichitate in medicina populara sau drept condiment.

Boabele de chimion contin de regula peste 3% ulei eteric. Autori ca Simon, J.E., A.F. Chadwick and L.E. Craker in 1984 raporteaza procentul de 6% ca fiind maxim, si procentul de 50-60% carvona in uleiul eteric. Uleiul eteric de chimion contine si alti diferiti compusi, precum: limonen, dihidrocarvona, etc. substante care il fac deosebit de valoros. Uleiul eteric este utilizat la fabricarea diferitelor bauturi alcoolice, in parfumerie, in medicina, la fabricarea sapunurilor, etc.

Recent s-a descoperit ca unul din constituentii acestui ulei si anume carvona are actiune antifungica si insecticida. (Bremness, 1988)

In afara de ulei eteric, boabele de chimion mai contin 14-16% substante grase. Uleiul gras de chimiom este utilizat in scopuri tehnice.

Turtele ramase dupa extragerea uleiului reprezinta un valoros nutret concentrat.

Florile plantei produc cantitati apreciabile de nectar insusire care face din chimion o buna planta melifera.

Fiind o prasitoare ce paraseste devreme terenul este o premergatoare buna pentru diferitele culturi de toamna sau de primavara.

Chimionul crescand spontan in fanetele naturale, sporeste calitatea fanului, intrucat ajuta digestia, stimuleaza secretia de lapte si este consumat cu mai multa placere. Pentru aceste insusiri chimionul poate fi introdus in anumite proportii in fanete.

Chimionul este o planta ierboasa bienala din familia Umbelliferae. Denumirea botanica este de Carum carvi, dar mai este intalnit si cu denumirile de Carum decussatum, C. aromaticum, Pimpinella carvi. In primul an planta formeaza o radacina pivotanta bine dezvoltata si o rozeta bogata de frunze, iar in anul al doilea ramuri purtatoare de frunze, flori si fructe.

Radacina chimenului este pivotanta carnoasa, de culoare brun deschisa la exterior si alb-murdar la interior. Radacin apatrunde destul de mult in pamant si este slab ramificata. Radacina este comestibila si ea, asemanatoare cu pastarnacul, dar mai mica la dimensiune.

Tulpina este erecta, glabra, ramificata de la baza, cu mici santulete longitudinale, atingand inaltimea de 1 m si chiar mai mult.

Frunzele sunt asezate altern. Ele au forma alungita si sunt bi sau tripenate. Cele inferioare sunt petiolate pe cand cele superioare sunt sesile. Frunzele au de asemenea o aroma usoara asemanatoare fructelor. Se folosesc ca ingredient la supe, primavara, cand acestea sunt tinere.

Florile sunt mici, albe si grupate in inflorescente, umbele compuse. Floarea este alcatuita pe tipul 5, caliciul slab dezvoltat se termina cu 5 zimtisori mici; corola este formata din 5 petale albe; androceul cuprinde 5 stamine care alterneaza cu petalele; pistilul este format dintr-un ovar infer, prevazut lateral cu 10 muchii, alcatuit din 2 loje. Cultura infloreste in mai-iunie, inflorirea avand o durata de cca 3 saptamani. Planta este alogama entomofila.

Fisiere in arhiva (1):

  • Chimionul.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE